Experimentul derulat la un cămin de bătrâni arată că pentru a scurta programul zilnic de lucru, de la opt la şase ore, al celor 68 de asistente care lucrează la acest cămin, municipalitatea a fost nevoită să angajeze alte 17 persoane, ceea ce a însemnat un cost suplimentar de 12 milioane de coroane (2,2 milioane de dolari). Studiul arată totuşi că angajaţii au fost mai sănătoşi, ceea ce a redus absenţele din motive medicale, iar îngrijirea acordată pacienţilor s-a îmbunătăţit, dar, cu toate acestea, municipalitatea din Gothenburg nu va face din ziua de lucru de şase ore un program permanent.
"În mod clar apar costuri mai mari. Este mult prea scump să introduci la nivel general un program de lucru mai scurt într-un interval de timp rezonabil", a declarat Daniel Bernmar, un politician local responsabil de programele de asistenţă care vizează persoanele în vârstă.
[citeste si]
Experimentul din Gothenburg este doar ultimul dintr-o serie de programe pilot vizând scurtarea programului de lucru derulate în Suedia, ţară considerată reprezentativă pentru sintagma "statul bunăstării" (welfare state). Deşi datele istorice arată că lungimea medie a unei zile de lucru a scăzut în Suedia în ultimul secol, în prezent nu există planuri pentru a introduce la nivel naţional o zi de lucru de şase ore. Cu toate acestea, Daniel Bernmar a declarat că ar dori să fie efectuate mai multe studii cu privire la beneficiile pe termen lung pentru societate care ar apărea în urma scurtării zilei de lucru. Un argument pro este că un program de lucru mai scurt ar permite prelungirea duratei vieţii profesionale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
