Îndulcitorii artificiali ”nu ar trebui să fie considerați o alternativă sigură și sănătoasă la zahăr”, conform celor descoperite de cercetători într-un studiu recent. Mai exact, îndulcitorii artificiali sunt legați de un risc crescut de boli cardiace și cronice în general.
În ultimii ani, companiile alimentare le-au folosit pe scară largă într-o gamă largă de alimente și băuturi în locul zaharurilor, ale căror consecințe negative asupra sănătății erau deja cunoscute.
Aceste alternative, însă, nu pot fi considerate un panaceu, ci dimpotrivă. După câteva cercetări experimentale, concentrându-se pe băuturi, un studiu la scară largă sugerează o potențială asociere directă între consumul crescut de îndulcitor artificial și un risc crescut de boli cardiovasculare, scrie Agrifood.
”Descoperirile noastre indică faptul că acești aditivi alimentari, consumați zilnic de milioane de oameni și găsiți în mii de alimente și băuturi, nu ar trebui considerați o alternativă sigură și sănătoasă la zahăr, în conformitate cu poziția actuală a mai multor agenții de sănătate”, scriu cercetătorii în prezentarea articolului publicat în British Medical Journal.
Studiul a fost realizat de experți de la Universitatea Sorbona Paris Nord, examinând aportul de îndulcitori din diverse surse alimentare, inclusiv băuturi și produse lactate, pentru a verifica legătura cu riscul de boli cardiace sau circulatorii.
Participanții aveau o vârstă medie de 42 de ani și patru din cinci erau femei. Înregistrările dietei au fost monitorizate pentru a verifica aportul, în care participanții au notat tot ce au mâncat, inclusiv numele mărcii, timp de 24 de ore.
Acest ”jurnal de dietă” a fost repetat de trei ori la intervale de șase luni: două în zilele lucrătoare și o dată în weekend. Aproximativ 37% dintre ei au consumat îndulcitori artificiali.
O asociere între aceste substanțe și un risc crescut de boli cardiovasculare, cerebrovasculare și coronariene a fost găsită la 103.000 de adulți francezi.
Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de aproximativ un deceniu, au fost înregistrate 1.502 de evenimente cardiovasculare, inclusiv atacuri de cord, mini-accidente vasculare cerebrale și angină pectorală. Cel mai mare risc detectat a fost de 9% din bolile cardiovasculare.
Conform cercetătorilor consumul de îndulcitori artificiali a fost legat de un risc cu 18% mai mare de boli cerebrovasculare - afecțiuni care afectează fluxul de sânge către creier.
În special, aspartamul, prezent în multe bomboane, a fost asociat cu o creștere cu 17% a riscului de evenimente cerebrovasculare, în timp ce acesulfamul de potasiu și sucraloza au fost legate de un risc crescut de boală coronariană.
Studiul s-a bazat pe observații, astfel încât nu poate stabili cauza și nici nu exclude posibilitatea ca alți factori necunoscuți să fi influențat rezultatele. Cu toate acestea, susține echipa de cercetare, studiul se prezintă ca fiind de încredere, având în vedere amploarea și dependența de date exacte și de înaltă calitate dietetice.
Citește și:
Apa plată și apa potabilă, care e diferența și care e mai bună de băut
Apa plată este o apă potabilă foarte slab mineralizată (oligominerală), care conține sub 500 mg săruri/litru. Apa plată nu conține dioxid de carbon adăugat și poate fi consumată în cantități mari, fără indicații medicale.
Apa plată trebuie să respecte anumite criterii atunci când este îmbuteliată. Numai că verificările se realizează o singură dată, la izvoarele de unde este preluată. Am discutat cu specialiștii care se ocupă de apă pentru a afla mai multe despre apa potabilă.
În România, legea prevede pentru apa plată îmbuteliată că valoarea minimă a pH poate fi redusă până la 4,5 unități.
Apa plată este produsă sub control sanitar, dar proveniența ei poate fi atât de la un izvor, cât și de la un puț de adâncime, verificat și avizat sanitar anume pentru comercializare și consum. Principala calitate a apei plate, în comparație cu cea livrată de rețaua publică de alimentare cu apă, este aceea că ea nu a străbătut țevile rețelei urbane de aducțiune și, deci, nu contine clor rezidual, nu preia și nu poartă produsele rezultate din depunerile pe țeavă, din oxidarea metalului, din alte procese, foarte fine, care pot avea loc în timpul transportului.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
