Adrian Mitroi, profesor la Academia de Studii Economice (ASE), susține, într-un interviu pentru Agerpres, că ”adoptarea este cel mai bun proiect de ţară pe care îl putem avea, din următorul motiv: inabilitatea politicienilor, oricât de mult şi-ar dori ei de a mai face pace suficientă pentru un ciclu politic. Ei nu pot sta în echilibru. Tangajul politic se va schimba în mod constant şi noi nu o să avem giroscopul acesta. Giroscopul investiţional va fi şi el afectat. Atunci, singurul proiect înţelept, înţelegând constanta volatilităţii politice, este proiectul acesta independent de avatarurile politice. Toate argumentele pe care le ştiu foarte bine şi toate contraargumentele, nu mai sunt valabile în realitatea de astăzi”.
Trecem la euro, cresc prețurile de consum
”Este imposibil să renunțăm la trecerea la euro. Problema este când și în ce condiții. Trebuie să avem în vedere că suntem pe un loc relativ mic în comparație cu alte țări din zona euro în ceea ce privește relațiile comerciale internaționale. Suntem pe locul 14-15. Deci ponderea mică pe care o avem ne-ar crea anumite probleme de trecere la euro, pentru că noi mai avem un handicap. Productivitatea este foarte mică în România, iar creșterea economică este compensată de o stagnare sau chiar de o descreștere a productivității utilizării resurselor. Nu avem încă toate condițiile pentru trecerea la euro fără niște implicații negative care ar fi reprezentate, în primul rând, de o creștere imediată a prețurilor de consum. Pe piață prețurile ar crește, este un fenomen care s-a remarcat în toate țările care au trecut la euro, într-o primă etapă. Diminuarea acestui fenomen într-o economie consolidată cu relații externe echilibrate cu UE va fi mai greu de trecut în România și va cere mai mult timp”, a opinat profesorul Mircea Coșea de la ASE.
Probleme economice pe agenda României
Profesorul în economie a mai afirmat: ”Mai trebuie să rezolvăm anumite probleme. În primul rând o încercare de a echilibra dezvoltarea economică din teritoriu. Există mari decalaje de dezvoltare în teritoriu, raporturile dintre zone s-ar amplifica și mai mult în sens negativ, deja noi avem niște probleme cu decalajele între zone. Cred că ar exista și o anumită distorsionare pe piața bancară, până când s-ar echilibra. Toate acestea într-o perioadă în care deja raporturile dintre leu și euro sunt destul de sensibil negative, în ceea ce privește creditele”.
2017, an crucial în economia românească
”Cred că mai trebuie lucrat pentru a trece la euro. Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim. Pregătirea la noi este foarte timidă”, a mai spus profesorul Mircea Coșea. El a dat exemplul Ungariei, care de 15 ani are un comitet special care analizează periodic și dă raportul cu privire la posibilitatea trecerii la euro. Mircea Coșea a subliniat că ”afirmațiile cu privire la trecerea la euro sunt abrupte și riscante”: ”Trebuie să mai așteptăm să vedem cum se așează economia după aceste alegeri, să vedem 2017 ce fel de an este, pentru că alegerile și toate cadourile electorale ne cam dezechilibrează, să vedem în ce măsură suportăm obligativitatea de a aloca 2% din PIB pentru Armată, să vedem în ce condiții putem să ne reorientăm în UE în condițiile în care însuși UE este într-o anumită criză după Brexit. E o situație tulbure care ne obligă la o analiză foarte atentă și la răbdare, nu cred că trebuie să ne grăbim nici în direcția trecerii la euro, nici în direcția renunțării la euro. Vom trece la euro, dar când și-n ce condiții vom vedea după jumătatea anului 2017, pe care eu îl consider un an crucial, în care vom vedea exact în ce măsură macrostabilizarea românească mai rezistă și-n ce măsură creșterea economică pe care o avem este eficientă, plecând de la ideea că ea se bazează pe un factor nesănătos, care este consumul.”
”Dacă în 2017-2019 am intra în zona euro, ar fi echivalent cu a te ciocni cu o mașină de un zid de beton, la 60 de km/h”
Analistul economic Ionel Blănculescu a subliniat: ”Cred că am fost singurul din România care, în urmă cu mai mulți ani, prin 2009-2010, am spus că în anul 2024 România va intra în zona euro. Probabil că pronosticul pe care l-am văzut devine real, după ce a căzut și varianta cu 2019.” Ionel Blănculescu subliniază că nu este întâmplătoare previziunea sa cu privire la trecerea la euro în 2024: ”Pentru a accede la această monedă, pe lângă elementele formale, precum convergență nominală sau antecamera de doi ani, mai există un element pe care foarte puțini l-au analizat, convergența reală, care ne-a arătat, cum ne arată și astăzi, că suntem foarte departe. Elementul principal, din punctul meu de vedere, care face imposibilă adoptarea monedei euro îl reprezintă convergența reală, adică o compatibilitate calitativă, nu cantitativă la ce înseamnă media UE. Aici suntem în urmă. Dacă în 2017-2019 am intra în zona euro, ar fi echivalent cu a te ciocni cu o mașină de un zid de beton, la 60 de km/h. Cam acesta ar fi impactul dacă România ar adera la moneda euro, nepregătită fiind din punct de vedere calitativ”.
DCNews vă invită să răspundeți în sondajul de la începutul articolului care este opinia dumneavoastră. Dacă sunteți pe mobil, alegeți din stânga sus, unde sunt cele trei linii să utilizați versiunea desktop a site-ului, reveniți în știre și votați.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
