EXCLUSIV  Soluţia pentru acoperirea deficitului bugetar? Fiscalizarea lanţului de producători agricoli. Negrescu: Suntem la nivel de 4% din PIB. În 1990 era 21,8%! Sunt interese la mijloc!

Guvernul negociază în prezent un mega-pachet de măsuri fiscale și creșteri de taxe și impozite pentru a acoperi deficitul din bugetul de stat. Măsurile ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie. Alianța PSD-PNL ar încerca aceste măsuri pentru a se putea încadra în deficitul negociat cu Comisia Europeană.

Cu toate acestea, pe fondul lipsei fiscalizării pe zona produselor agricole comercializate de micii producători, România încă se confruntă cu o rată mare de evaziune, de unde şi lacunele din bugetul de stat, printre altele. 

Analistul economic Adrian Negrescu explică, într-un interviu pentru DC NEWS, cum putem avea o cotă de extracţie a TVA-ului mai mare de 30%.

"E o adevărată misiune imposibilă, în condiţiile în care la noi - dacă te duci să-ţi vinzi marfa ca producător agricol în piaţă, nu eşti obligat să ai casă de marcat. Şi din momentul ăla începe să apară evaziunea. Evaziunea fiscală, într-adevăr, pe sectorul agricol e una extrem de ridicată. Ar putea fi un domeniu foarte interesant pentru PIB, pentru acoperirea deficitului, în condiţiile în care noi suntem cu agricultura românească undeva la nivel de 4% din PIB. Ştiţi cât eram în 1990? 21,8%!

Dacă te uiţi în datele statistice, vezi că toate cooperativele astea agricole care funcţionează sub cod CAEN 11, din cele 7973 de companii, acestea aveau o cifră de afaceri undeva la 35,4 miliarde de lei faţă de 29 de miliarde cât era anul trecut şi faţă de 7 miliarde de lei cât era în 2008. Deci, afacerile au crescut semnificativ în agricultură! Se fac din ce în ce mai mulţi bani, sunt vreo 40 000 de oameni care lucrează legal în acest domeniu şi profitabilitatea este una foarte bună, în creştere. E un domeniu extrem de important dar pe care nu reuşim să-l fiscalizăm. De ce? Pentru că, din punctul meu de vedere există şi interese la mijloc.

Faptul că aceste cooperative nu sunt obligate să aibă o casă de marcat, să emită bonuri şi să poţi să plăteşti cu cardul inclusiv la piaţă generează evaziune pe lanţurile de aprovizionare, pe lanţurile dintre intermediari şi producători. Producătorii ăia care vin cu legume, cu fructe, cu brânzeturi care le dau mai departe către intermediari, iar intermediarii îşi pun adaosurile şi vând, de cele mai multe ori, la negru în pieţe. E un lanţ care ar trebui fiscalizat pentru că reprezintă o sursă importantă pentru bugetul de stat" a precizat Adrian Negrescu.

Reamintim că deficitul bugetar din primele cinci luni ale anului, conform cifrelor oficiale, este de 9 miliarde de lei. 

Printre măsurile discutate de coaliție sunt:

- Majorarea salariului minim de la 3.000 la 3.300 de lei, apoi la 3.750;

- Mărirea cu 10% a impozitului la licența pentru jocuri de noroc, păcănele, țigări electronice, tutun, băuturi de lux și alimente de lux;

- Creșterea impozitului pe câștigurile la Bursă de la 1% la 10%

- Impozit de 1% pentru cei care dețin imobile și terenuri în valoare de peste 500.000 de euro

- Impozit de 1% pentru companiile a căror cifră de afaceri depășește 100 de milioane de euro

- Creșterea impozitelor pentru micro-întreprinderile cu cifră de profit peste 500.000 de euro, de la 1% la 2%;

- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%;

- TVA unic de 19% și renunțarea la cotele reduse la alimentele de bază sau în industrii precum HoReCa.

- Supraimpozitarea veniturilor care depășesc salariul Președintelui României;

- Desființarea a 200.000 de posturi neocupate de la stat;

- Introducerea contribuției la CASS pentru salariile din domenii precum agricultura și construcțiile;

Emisiunea completă aici:

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News