Puțină lume știe că Atanasie Stănculescu a fost șeful statului în 1989, de la prânz când Nicolae Ceaușescu a plecat de la comandă, de la CC, și până după-amiază când a fost instalat Ion Iliescu.
Întrebat de Marius Marinescu de ce i-a predat puterea lui Ion Iliescu, Atanasie Stănculescu i-a zis: 'Toți ar fi spus că e lovitură de stat și că Armata a preluat putere și atunci am mers pe varianta Ion Iliescu pentru că trebuia un om politic care să asigure un echilibru și totodată era apropiat de ruși care aveau control în zona noastră. Ion Iliescu vorbea la telefon permanent cu Moscova și de aceea l-am ales pe el".
"Dacă soții Ceaușescu nu erau condamnați la moarte, era un risc foarte mare să se întoarcă Nicolae Ceaușescu, iar rușii ar fi invadat România cu Armata a 14-a care era în Moldova. Dacă ar fi continuat tulburările, rușii și ungurii ar fi profitat să intervină militar", își amintește Marius Marinescu că i-a povestit Atanasie Stănculescu.
[citeste si]
Atanasie Stănculescu a murit într-un azil de bătrâni
Generalul Victor Atanasie Stănculescu a murit într-un azil de bătrâni, duminică, la vârsta de 88 de ani.
Victor Atanasie Stănculescu s-a născut la data de 10 mai 1928, în oraşul Tecuci (judeţul Galaţi).
La data de 17 decembrie 1989, având funcţia de ministru adjunct al apărării naţionale, a fost trimis de Vasile Milea la Timişoara pentru a reprima revoluţia. Ceauşescu a fost foarte mulţumit de activitatea lui, întrucât l-a numit comandant militar unic al Timişoarei. Întors la Bucureşti în noaptea de 21-22 decembrie, s-a deplasat la Spitalul Militar din Bucureşti, unde l-a rugat discret pe comandantul spitalului, un bun prieten de-al lui, să-i pună un picior în ghips, pentru a se sustrage în acest fel de implicarea pe mai departe în reprimarea revoluţiei.
Totuşi s-a prezentat la Comitetul Central al PCR, la chemarea lui Nicolae Ceauşescu, şi a fost numit de acesta ministru al apărării naţionale în locul lui Vasile Milea, care s-a sinucis în jurul orei 9.30 dimineaţa (pe 22 decembrie). Stănculescu a ocupat funcţia de ministru până în anul 1991.
În anul 1990 o comisie guvernamentală de anchetă a evenimentelor din 1989 condusă de Viorel Oancea a propus trimiterea sa în judecată pentru participare la reprimarea revoluţiei. Acest lucru s-a întâmplat abia în 1997. În anul 1999 a fost condamnat de Curtea Supremă la 15 ani închisoare pentru omor deosebit de grav săvârşit prin reprimarea revoluţiei din Timişoara, hotărâre confirmată în 2000 în urma recursului.
Pe 20 mai 2014, după ispăşirea a cinci ani din cei 15 ani de închisoare la care a fost condamnat, Victor Stănculescu a fost eliberat condiţionat. În 24 martie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea lui Victor Stănculescu şi a coinculpatului său din proces, Mihai Chiţac, cu privire la pretinsele nereguli din procesul prin care au fost condamnaţi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
