Scandal în lumea cărților: "Djuvara are teorii elucubrante"

Reputatul istoric Matei Cazacu desființează unul dintre studiile lui Neagu Djuvara despre originea cumană a lui Basarab. Conferențiarul Universității Sorbona spune că lucrarea "Thocomerius-Negru Vodă. Un voievod de origine cumană la începuturile Ţării Româneşti" a lui  Djuvara are o documentație săracă și desconsideră istoriografii elementare. Prima rafală de critici din partea lui Cazacu a venit în 2007, imediat după lansarea volumului semnat de mai cunosctul istoric, care nu a dat replica în mod direct, ci prin publicarea unui volum intitulat "Răspuns criticilor mei şi neprietenilor lui Negru Vodă".

Matei Cazacu a acordat un interviu pentru Observatorul Cultural, prilejuit de lansarea cărții sale  "Ioan Basarab, un domn român la începuturile Ţării Româneşti". Fostul realizator de emisiuni la BBC România și Europa Europa îl acuză pe Djuvara de ignoranță în teza sa despre originile cumane ale lui Basar, explicând că acest nume este doar o poreclă și o funcție în Imperiul Mongol, care, probabil, "i-a fost atribuită la un moment dat, pentru că a fost vasal al mongolilor".

"Pe de altă parte, din auzite, după notiţe, după discuţii cu diverse persoane, (Djuvara - n.r) a însăilat un text. Această desconsiderare a vechii istoriografii a mers împreună cu desconsiderarea documentelor, a izvoarelor. Avem pentru epoca lui Basarab întemeietorul şi a urmaşilor lui direcţi izvoare care spun foarte clar că erau români şi ortodocşi, nicidecum cumani şi catolici. Nici un izvor nu spune că erau cumani catolici. Domnul Djuvara îşi plasează o piramidă întreagă pe un vîrf care spune că numele de Basarab este de origine turcă veche", a spus Cazacu.

"Argumentul numelui e fals. Johnny Răducanu era american pentru că-l chema Johnny?"

"Numele de Basarab trimite la o demnitate din Imperiul Mongol, un funcţionar care ştampila, care presa stampila pe o ceară. Dar Basarab este o poreclă. Numele lui adevărat era Ivanco, deci Ioan. Toate documentele spun că era român şi ortodox. Argumentul că numele, dacă este de origine turcă, înseamnă că posesorul are şi o origine cumană arată ignoranţa crasă – folosesc o sintagmă a domnului Djuvara, care se raportează însă la alţii – a acestui domn. Este ca şi cum ai spune că Johnny Răducanu era american pentru că-l chema Johnny. Mai aproape de zilele noastre, toţi românii din Transilvania, în epoca ocupaţiei maghiare, se duceau la ofiţerul stării civile să declare un copil, cu numele Ion. Cei de acolo îl făceau Ianos. În Basarabia rusească îl făceau Ivan. Asta însemna că Ianos şi Ivan erau ruşi sau unguri? Aşa era moda. Argumentul originii numelui este total fals, numele se dau după mode. Cîţi copii n-au fost botezaţi după celebrităţile muzicii, Elvis, de exemplu? Nu poţi să atribui o origine unui om după numele pe care îl poartă", a declarat Matei Cazacu.

"Teoriile barbare au succes"

Doctorul în istorie și civilizația bizantină și post bizantină îl bănuiește pe istoricul Neagu Djuvara că s-a inspirat de la "Laszlo Rásonyi, un filolog ungur, care scrie în 1935 că Basarab este cuman sau mongol, nici el nu ştie exact".

Mai mult, Cazacu opinează că din pana lui Djuvara s-au desprins și alte "teorii elucubrante", exemplificând cu tracomania, care, spune universitarul, n-a început cu Iosif Constantin Drăgan, ci cu Nicolae Densușianu.

"Teoriile „barbare“ au întotdeauna succes. Oamenii se plictisesc cu istoria tradiţională. În Franţa, în 1821, un individ a publicat o carte în care zicea că Napoleon I n-a existat, că e vorba de un mit solar. Napoleon moare în 1821, era în insula Sf. Elena. Iar acel individ scria, la şase ani de la abdicare, că Napoleon n-a existat. Aşa şi cu teoriile domnului Djuvara", explică Matei Cazacu succesul tezei susținută de Neagu Djuvara.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News