Astfel, pe acest subiect, Remus Borza a avut divergențe de opinie cu Gelu Diaconu, fost șef la ANAF.
„Cum vă explicați, și uitați-vă la datele Registrului Comerțului, că într-o perioadă de relaxare a controlului, numărul falimentelor, al insolvențelor și al închiderilor benevole ale societăților comerciale a crescut substanțial”, a precizat Gelu Diaconu.
Remus Borza consideră „însă că numărul falimentelor a scăzut și nu a crescut. A scăzut de la o medie de 22.000 de insolvențe/an în perioada 2009-2014 la sub 10.000 de insolvențe/an în perioada 2015-2017. Era normal să scadă numărul insolvențelor în ultimii trei ani de zile, câtă vreme economia României a crescut cu o medie de 5,5%/an. Insolvențele cresc în perioada de recesiune sau criză economică și scad în perioada de boom economic.
Domnul președinte Diaconu, are parțial dreptate. Acest exces de zel al inspectorilor ANAF s-a focalizat tot pe contribuabilii de bună credință, nu pe cei care ar fi trebuit în mod normal să îi controleze pentru a diminua flagelul evaziunii. Evaziunea fiscală în ultimii ani a ajuns la dimensiuni apocaliptice. Vorbim de 17 miliarde de euro evaziune fiscală în fiecare an, din care 9 miliarde de euro, evaziune fiscală doar pe TVA. Pe produsele accizabile, (combustibil, alcool, tutun), evaziunea e de aproape 3 miliarde de euro anul, iar pe comerțul primar cu cereale, legume și fructe, evaziunea este de 2 miliarde de euro anual. ANAF-ul a avut întotdeauna pârghii coercitive și de control pe contribuabilii rău platnici. Pe cei care fac evaziune Fiscul îi cam ocolește, se bucură de o anumită imunitate fiscală sau judiciară. Sunt niște firme cu statut special”, a mai spus Remus Borza.
„Eu îl contrazic categoric pe domnul Borza. Pot fi erori, dar în niciun caz nu era un comportament al insituției de natura celui prezentat”, a adăugat Gelu Diaconu.
Totodată, Gelu Diaconu a mai precizat că anul trecut nu a fost nicio normă pe inspectorii anti-fraudă pentru a aduce mai multe amenzi la buget.
„Când mergi în control nu poți controla 2 milioane și ceva de agenți economici, persoane fizice, cu obligații declarative. Faci o selecție a controlului. Selecția se face pe bază de analiză de risc. Tocmai pentru a-i dovedi pe celui care a selectat pe cineva în control că a făcut o selecție corespunzătoare, se iau în calcul niște indicatori. Pentru așa ceva erau folosiți acei indicatori”, a răspuns fostul șef ANAF.
În replică, Remus Borza a spus că: „Câtă vreme sunt doar 600.000 de firme înregistrate la Registrul Comerțului, nu pot să fie 2 milioane de agenți economici controlați de ANAF. Poate norma de amenzi nu a fost pe perioada mandatului domnului Diaconu, 2012-2016, dar anul trecut vă spun cu certitudine că inspectorii anti-fraudă au avut ca sarcină să colecteze din amenzi, de la agenții economici, în plus față de normă, 3,5 milioane de lei pe inspector. Ceea ce aruncă în derizoriu legea prevenției adoptată de Parlament anul trecut”.
”ANAF scârțâie”
Remus Borza a mai spus și că în primele trei luni, ANAF-ul scârțâie din nou în colectare. Mai exact, sunt 69 de miliarde bugetate din care realizate 63 de miliarde. Asta deși motoarele economiei sunt la turație maximă.
„Să ne întoarcem puțin la 2016. Am avut o atitudine publică poate chiar agresivă față de ceea ce s-a întâmplat la nivelul ANAF în 2016, sperând că după înlocuirea tehnocrațiilor de la guvernare vor veni vremuri mai bune. Am avut speranța aceasta până în martie 2017 când citind mai atent programul de guvernare, am fost printre primii care am avut o reație la fel de agresivă față de măsurile de natură fiscală, avertizând ca în măsura în care, măcar parțial acele măsuri vor fi puse în practică, procesul de relaxare fiscală se va încheia iar echilibrul fiscal va fi pus în pericol”, spune fostul șef de la ANAF. Acesta a dat exemplul impozitului pe gospodării care este inaplicabil în România, TVA split sau OUG 79 cu transferul contribuțiilor sau declarația 600.
„Dacă schimbi de 200 de ori Codul fiscal, cum s-a întâmplat anul trecut, dacă vii cu măsuri de modificare substanțială a sistemului fiscal, nu poți avea un alt deznodământ, decât o debalansare”, a mai adăgat Gelu Diaconu.
„Să fim onești. În ultimii trei ani de zile s-a relaxat fiscalitatea. Impozitul pe venit a scăzut de la 16% la 10%, CAS, CASS de la 42% a ajuns la 37%, TVA la fel, de la 24% a ajuns la 19%”, a concluzionat Remus Borza care a mai precizat că și înainte de ordonanța 79 încasările din CAS și CASS erau mult mai mari decât încasările din TVA.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
