”De partea federației ruse, am văzut și mi se pare interesant, este Aleksandr Gruşko, ministrul de externe, este cel care a negociat cu mine tratatul politic între România și Federația Rusă care s-a încheiat în 2003”, a început Cristian Diaconescu să relateze.
”Interesant”, a remarcat Bogdan Chirieac, gazda interviului.
”Ca să vedeți cum se întoarce istoria”, a continuat Diaconescu.
”După 19 ani”, a spus Chirieac.
”După 19 ani! Grușko, în acel tratat, scrie și se poate verifica, deci partea rusă a acceptat”, a mai spus Chirieac.
”Dar totuși, domnule ministru, e important ce spuneți. După 19 ani, el este tot ministru adjunct de externe? Ca Serghei Lavrov, fiind ministru de externe”, a remarcat Chirieac.
Rusia a acceptat ca România să intre în NATO
”Da, exact! Cam așa se face”, a confirmat Diaconescu.
”Deci, omul ăla și probabil în tot sistemul, vedeți ce înseamnă marile imperii, are continuitate absolută, deci pe ăsta nu ai cum să îl dai la întors. Deci nu e Iulian Fota, care e un personaj cu mari probleme tocmai numit secretar de stat la Ministerul de Externe. (...) Deci Grușko, de 19 ani a negociat cu dumneavoastră, vă dați seama cum cunoaște ăsta România”, a spus Chirieac.
”Haideți să vă spun de ce e interesant și aduc în discuție acest subiect. La negocieri, partea rusă condusă de Grușko- atunci eram cu Bogdan Aurescu, partea rusă condusă de Grușko a acceptat schimbarea acelei paradigme din 1991, alegerea aranjamentelor de securitate. Atunci, în 1991, se scria că sunt condiționate de acordul celeilalte părți, deci practic voiam în NATO, dar trebuia să cerem acordul rușilor, dar a acceptat la negociere să schimbăm cu clasicul termen ”aranjamente de securitate, fiecare și le alege cum dorește”. A acceptat! În al doilea rând, a acceptat ca atunci când apar probleme de securitate - scutul, de o parte sau de alta legate de indivizibilitatea securității, părțile se consultă în prealabil. Păi eu acum aș lua tratatul și m-aș duce la el. ”Aleksandr, cum e?”, pentru că retorica lor, punându-ne și pe noi pe masă, e exact invers. Le-a plăcut tratatul, că l-au mai prelungit. Aș face acest lucru și ar fi și un argument pentru NATO și ar fi și un argument sau contra-mesaj, evident, încă nu am schimbat fundamental lucrurile, dar ar fi și un argument. Aș merge la Moscova și aș spune, ”uite, prietene, cum e?”. În bilateral, trecut prin Duma de stat, ați spus ceva legat de România, în multilateral, în situație de criză spuneți exact invers. Scrie aici!”, a explicat Diaconescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
