Rompetrol: Parteneriatul cu China Energy Company Limited susține securitatea României

DCNews Team / 19 iul 2016 / 18:07 Salveaza PDF Comentarii

Cătălin Dumitru, vicepreședinte de operațiuni al KMGI (fostul Rompetrol Group), afirmă într-un interviu pentru Agerpres, că  decizia DIICOT de a institui sechestrul  asupra bunurilor Rompetrol Rafinare nu afectează operațiunile curente ale companiei, însă creează probleme la nivelul obiectivelor, întrucât proiectele majore de investiții sunt blocate.

Cătălin Dumitru  a explicat că Rompetrol nu poate atrage noi finanțări, întrucât activele sunt puse sub sechestru. Totodată, faptul că a fost revocată autorizația de antrepozit fiscal pentru Rompetrol Gas, pentru stația GPL Năvodari, a dus la suspendarea activităților de îmbuteliere a buteliilor pentru uz casnic.

Pe de altă parte, oficialul Rompetrol susține că România are șansa de a deveni pe termen lung un hub energetic în regiunea Marii Negre, iar companiile românești au oportunitatea de a participa, în baza parteneriatului cu Kazahstan, la licitațiile organizate de companiile care dezvoltă marile zăcăminte din statul caspic.

Strategia Energetică a României, la care autoritățile lucrează în prezent, ar trebui să stabilească foarte clar direcțiile strategice, dar și un cadru propice investițiilor în acest sector, a mai afirmat vicepreședintele Rompetrol.

AGERPRES: Recent, patru mari companii petroliere au anunțat decizia de a aloca circa 37 de miliarde dolari pentru extinderea producției la unul dintre cele mai perimetre petrolifere în exploatare, Tengiz Kazahstan. Cum ar putea România să beneficieze pe termen lung în urma acestei decizii?

Cătălin Dumitru: România are șansa de a deveni pe termen lung un hub energetic în regiunea Marii Negre, o platformă între resursele din Asia și cererea din Europa pentru procesarea materiilor prime și obținerea de produse petroliere. Cu o producție actuală de 27 milioane de tone țiței/an, Tengiz va atinge până în 2022 o producție de 39 milioane tone/an. Acesta este situat pe țărmul Marii Caspice, fiind conectat la conducta CPC (Caspian Pipeline Consortium), care face legătura între zăcămintele din regiunea Atyrau și portul Novorossiysk din Marea Neagră.

Pe termen lung, o parte din aceste noi volume de țiței ar putea să ajungă prin CPC în regiunea Marii Negre. Din câte știu, există un amplu proiect de creștere a capacității de transfer a acesteia, de la 28,2 milioane tone în prezent la 68 milioane tone țiței (din care 50 milioane tone ar urmă să fie din Kazahstan).

La acesta se va adăuga de la finele anului și intrarea în producție a perimetrului Kashagan, care este considerat, împreună cu zăcământul Tengiz, drept cea mai mare descoperire petrolieră din lume din ultimii 30 de ani. Pentru Kashagan, estimările de țiței se ridică la 35 de miliarde de barili, din care între 9 și 13 miliarde sunt recuperabili.

În baza expertizei și a experienței de peste 150 de ani a României în sectorul petrolier, companiile din România au oportunitatea de a participa, în baza parteneriatului dintre România și Kazahstan, la licitațiile internaționale organizate de cei care dezvoltă aceste perimetre.

AGERPRES: Intrarea în producție a perimetrelor din Marea Neagră ar putea afecta această perspectivă?

Cătălin Dumitru: Nu, doar să o consolideze. Până în prezent, activitățile de explorare a noilor perimetre din Marea Neagră au identificat doar zăcăminte semnificative de gaze naturale. Pentru eventuale dezvoltări ale acestora ar fi nevoie de o perioadă de 3-5 ani, conform practicilor în domeniu. O strânsă colaborare între autorități, companiile de stat și cele private ar putea susține ca România să devină un nod important în tranzitul materiilor prime către Europa și regiune. În contextul reducerii pe plan intern a sectorului de rafinare, de la 34 milioane tone în 1990 la circa 11 milioane tone, România ar poate să utilizeze capacitățile de descărcare, stocare și transport al țițeiului către alte regiuni, precum Marea Mediterană.

Autoritățile centrale analizau în 2014 interconectarea sistemelor naționale de transport a țițeiului din România și Serbia, prin construcția tronsonului dintre Pitești și Pancevo. Despre aceste proiecte sau alte similare nu am mai auzit nimic până în prezent.

Ne dorim că strategia energetică a României, un document în lucru, să stabilească foarte clar direcțiile strategice, dar și un cadru propice investițiilor în acest sector.

AGERPRES: În ce măsură parteneriatul încheiat la finele lunii aprilie între KMG și chinezii de la CEFC ar susține sectorul energetic din România? Care ar fi efectele pozitive?

Cătălin Dumitru: Parteneriatul strategic dintre KazMunayGas Kazahstan și China Energy Company Limited (CEFC) vizează transformarea grupului KMG Internațional într-o platformă de dezvoltare de noi proiecte în Uniunea Europeană și în țările adiacente Drumului Mătăsii.

Având la bază activele și operațiunile deținute și derulate de KMG International în Europa și în regiunea Mării Negre, acest parteneriat va implica un volum investițional ridicat, câteva miliarde de dolari, dar și continuarea livrărilor pe termen lung de țiței.

Astfel, beneficiile directe pentru România se vor putea observa din impactul acestor investiții: crearea de noi locuri de muncă directe și indirecte, creșterea contribuțiilor la bugetul central și local, dar și dezvoltarea pe orizontală a economiei, majorarea numărului de parteneri, producători și prestatori de servicii, parteneri de business. În prezent, avem circa 5.000 de angajați în România, peste 50.000 de persoane depind de activitățile și operațiunile noastre, iar contribuțiile la bugetul de stat s-au ridicat la peste 300 de milioane de dolari în primul trimestru al anului și 1,46 miliarde de dolari în 2015.

În contextul stagnării și scăderii producției de țiței din România, acest parteneriat va susține securitatea energetică a României și a regiunii prin crearea unei surse alternative de aprovizionare cu materie primă, dar și de furnizare a carburanților. Produsele realizate la Petromidia sunt distribuite în regiune prin stațiile Rompetrol în România, Georgia, Moldova și Bulgaria, dar și prin partenerii tradiționali din Ucraina, Turcia, Serbia, Grecia, Macedonia, Bosnia și Herțegovina, Maroc, Croația sau Egipt.

AGERPRES: Care sunt rezultatele obținute de grup în primul trimestru al acestui an și ce previziuni din punct de vedere operațional estimați pentru acest an?

Cătălin Dumitru: Pe fondul investițiilor de peste două miliarde de dolari realizate de grup din 2007 și până prezent, am reușit în primul trimestru al anului să ne depășim recordurile istorice atinse în perioada similară din 2014-2015.

Din punct de vedere operațional, ne-am majorat cu 3% cantitățile de materie primă procesată în unitățile noastre de producție (rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, divizia de petrochimie), până la un nivel de circa 1,42 milioane tone. Trebuie să ținem cont că această evoluție a fost susținută și de investițiile de peste 95 de milioane de dolari realizate în 2015, din care circa 80 de milioane de dolari au vizat derularea la rafinăria Petromidia a reviziei generale de 5 ani.

Peste 44 de companii și 4.000 de angajați au fost implicați direct în diverse lucrări specifice necesare asigurării funcționării rafinăriei la capacitatea ei nominală de peste 5 milioane de tone pe an, dar și pentru optimizarea fluxurilor tehnologice și îmbunătățirea costurilor de procesare.

Tot în primul trimestru, ne-am majorat cu 12% volumul produselor petroliere comercializate pe plan intern (circa 516.000 de tone). Din această cantitate, circa 70% a reprezentat ponderea carburanților distribuiți pe plan intern prin stațiile Rompetrol și depozitele Rompetrol Downstream, dar și prin intermediul partenerilor noștri. La nivel regional, subsidiarele din Georgia, Moldova și Bulgaria au consemnat o creștere de 3% a carburanților comercializați, colegii din Bulgaria reușind o îmbunătățire cu 20% față de perioada similară din 2015.

Aceste performanțe s-au reflectat și în rezultatele financiare, profitul operațional consemnat la nivelul grupului în primul trimestru s-a ridicat la 40 milioane de dolari, față de un rezultat negativ de două milioane de dolari în aceeași perioadă din 2015. În același timp, profitul net a fost unul pozitiv, de 3 milioane de dolari, iar cifra brută de afaceri de 1,36 miliarde de dolari.

Ținând cont de rezultatele obținute în T1, dar și de contextul economic prognozat pentru acest an, consider că avem toate premisele necesare pentru a depăși performanțele atinse în 2016, cel mai bun an din istoria grupului KMG Internațional.

AGERPRES: Rafinăria Petromidia a înregistrat în perioada 2014 — 2015, dar și în primul trimestru din 2016, rezultate financiare și operaționale pozitive. Care sunt estimările pentru întregul an 2016?

Cătălin Dumitru: În contextul rezultatelor obținute în primul trimestru, ne-am propus pentru 2016 prelucrarea unei cantități de 5,35 milioane de tone de materii prime la Rompetrol Rafinare (rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, divizia de petrochimie).

Anul 2015 a fost un an important pentru istoria grupului, am reușit să atingem performanțe majore, recorduri în activitatea de peste 35 ani a rafinăriei. Anul trecut am consemnat un nivel de 4,95 milioane tone, în condițiile în care unitățile de producție au fost oprite timp de aproximativ 40 zile pentru revizia generală.

Rompetrol Rafinare și-a propus realizarea și comercializarea în acest an pe plan intern a unei cantități de 2,79 milioane de tone de produse petroliere, din care 1,67 milioane de tone — carburanți auto, benzine, motorine, GPL auto, iar la export 2,41 milioane de tone, din care 2,16 milioane de tone — carburanți auto, benzine, motorine). Compania a livrat anul trecut către piața internă circa 1,58 milioane de tone de carburanți (benzine, motorine, GPL auto) și a realizat un export de 1,95 milioane de tone.

Planul investițional prognozat pentru cele 3 unități de producție se ridică la 37,4 milioane de dolari în 2016. Din 2007 și până în prezent am investit în rafinăria Petromidia peste 1,4 miliarde de dolari, reușind să o transformăm în cea mai mare unitate de profil din România și una dintre cele mai moderne din regiunea Marii Negre.

AGERPRES: Cum a evoluat prețul carburanților, în contextul cotațiilor externe?

Cătălin Dumitru: Prețurile finale ale carburanților Rompetrol de la începutul anului și în prezent au fost în linie cu evoluție cotațiilor internaționale la materia primă și produsele petroliere, fiind influențate pozitiv și de performanțele atinse de rafinăria Petromidia.

Astfel, benzină produsă de rafinăria Petromidia și comercializată prin stațiile Rompetrol s-a scumpit cu 1%, în condițiile în care pe plan extern produsul s-a apreciat cu 5%. În același timp, prețul unui litru de motorină a crescut cu 8%, față de 32% pe plan extern. În perioada ianuarie — iulie, cotația țițeiului a crescut cu 28%, de la 36 dolari/baril la 46 dolari/baril, iar cursul de schimb leu/dolar a scăzut cu 2%.

Menționez că ponderea contribuției la bugetul de stat (taxe, accize) dintr-un litru de carburant a fost constantă în cazul benzinei, adică 58%, iar în cazul motorinei a scăzut cu 3% până la un nivel de 55%. Trebuie să ținem cont că prețul final al carburanților este format dintr-un cumul de indicatori variabili, precum cotațiile internaționale ale materiilor prime și ale produselor petroliere, cursul de schimb, nivelul accizelor și taxelor, costurile logistice și de distribuție, precum și cele financiare necesare asigurării capitalului de lucru și a investițiilor. Fiecare companie își stabilește prețul final al carburanților după un algoritm propriu, corelat cu evoluția pieței de profil în care activează.

AGERPRES: Care este impactul sechestrului DIICOT și cum afectează el activitățile curente ale grupului?

Cătălin Dumitru: Sechestrul recent asupra bunurilor grupului, ale companiilor Rompetrol Rafinare și Oilfield Business Solutions nu afectează operațiunile noastre curente. Ne păstrăm calmul și ne concentrăm asupra afacerii. Creează probleme la nivelul obiectivelor, pentru că nu putem dezvolta proiecte majore de investiții, dat fiind că activele sunt sub sechestru și nu le putem folosi pentru atragerea de noi finanțări. În același timp, proiectele de investiții sunt afectate și de imposibilitatea de a casa anumite instalații și curăța terenul din cadrul rafinăriei Petromidia.

Totodată, acest sechestru creează o serie de mici probleme pentru angajații noștri. Există situații în care, spre exemplu, mașinile sunt sub sechestru, mașinile pe care compania le-a vândut angajaților pentru cel mai mic preț, dar care nici măcar nu pot fi reparate. De asemenea, sunt probleme cu apartamentele care au fost acordate angajaților și care nu le pot folosi, nu pot locui în ele și nici nu le pot renova.

O altă problemă o reprezintă sechestrul pe activele companiei Oilfield Solutions, care activează în upstream, și asta este cu adevărat o problemă. Din cauza acestui sechestru, trebuie să oprim activitatea companiei, sistând astfel practic activitatea companiei pe segmentul de upstream. În materie de angajați, aveam anul trecut câteva zeci de angajați, probabil 100, acum mai avem aproape 20.

Am încercat să ridicăm aceste probleme în discuțiile cu reprezentanții guvernului și ai administrației financiare, pentru a încerca să găsim soluții pentru a ne continua operațiunile, însă, din păcate, nu am ajuns încă în acest punct. Sechestrul instituit de DIICOT a obligat Ministerul Finanțelor Publice să revoce autorizația curentă de antrepozit fiscal a Rompetrol Gas pentru stația de îmbuteliere GPL Năvodari, ceea ce a determinat suspendarea activităților de îmbuteliere gaz petrolier lichefiat pentru uz casnic (butelii aragaz). Astfel, am fost obligați să relocăm cei 30 de angajați ai stației către alte zone din rafinărie, iar pentru onorarea angajamentelor față de clienții din zona Dobrogea ne-am asumat suportarea costurilor de aprovizionare cu butelii de la stația similară din Bacău.

Deși autoritățile publice au anunțat la finele lunii mai că vor să găsească o soluție pentru repornirea și continuarea activităților la stația din Năvodari, până acum nu am primit nicio solicitare de întâlnire. Activitățile de îmbuteliere la Midia rămân în continuare suspendate.

Trebuie să ținem cont că aceasta se adaugă măsurii instituite de ANAF în august 2010 și care nu a fost revocată până în prezent, deși grupul a încheiat încă din 2013 un memorandum de înțelegere cu Guvernul României privind soluționarea pe cale amiabilă a diferendului privind conversia obligațiunilor Rompetrol Rafinare în acțiuni în favoarea statului român. Astfel, avem două sechestre pe aceleași bunuri și pentru aceleași aspecte. Situația este un pic bizară, ținând cont că statul român este acționar cu 44,7% în cadrul Rompetrol Rafinare, companie ce este unic acționar al Rompetrol Gas.

Te-ar putea interesa

Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.22