România: Trecerea la euro, posibilă după 13 ani. Concluzia unui studiu BNR

România mai are nevoie de 13 ani, în ritmul mediu de creştere economică din ultimii 15 ani, pentru a ajunge la nivelul de dezvoltare necesar pentru a putea adopta euro (75% din media zonei euro). Termenul s-ar putea scurta la nouă ani dacă economia ar creşte cu 5% pe an în mod sustenabil. Concluzia reiese din studiul coordonat de Daniel Dăianu, membru în C.A. al BNR. 

"Dacă România şi-ar păstra ritmul mediu de creştere înregistrat în perioada 2000 - 2015, atunci ar reuşi să ajungă din urma media zonei euro (ZE) în 27 de ani, în vreme ce 75% din media ZE ar putea fi atinsă de ţara noastră în 13 ani (diferenţialul ratei de creştere anuale faţă de EZ fiind de 2,5 pp). Dacă România ar creşte economic în medie cu 5% pe an (în mod sustenabil), atunci ar putea ajunge din urmă media ZE în 18 ani, iar nivelul de 75% din media ZE l-ar putea atinge în 9 ani, adică în 2024 (diferenţialul ratei de creştere anuale faţă de EZ fiind de 3,8 pp)", reiese din studiul citat.

Potrivit autorilor studiului, coordonat de Daniel Dăianu, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, aderarea la zona euro nu reclamă atingerea în prealabil a mediei PIB/capita din zona euro, ci ar fi suficientă atingerea unui nivel de circa 75% din media zonei euro şi îndeplinirea altor condiţii structurale.

Ce trebuie să facă România

"Credem că România trebuie să ţintească un PIB/capita în PPS (paritatea puterii de cumpărare) de cel puţin 75% din media UE la data aderării. Ţările baltice (care au aderat la euro cu acest indicator sub nivelul indicat în studiu - n. r.) nu sunt cazuri relevante, având în vedere dimensiunea lor şi aranjamentele de consiliu monetar ce au predispus la o opţiune", au spus realizatorii studiului.

Potrivit acestora, în cazul în care România adoptă euro cu decalaj mare de dezvoltare, există riscul unei inflaţii apreciabil mai ridicate decât în zona euro, ceea ce ar conduce la dobânzi reale mai mici decât în restul zonei euro şi la o tendinţă de apreciere în termeni reali a cursului de schimb, precum s-a întâmplat în Spania şi Portugalia.

"Şi nu este clar dacă măsuri macroprudenţiale ar fi suficient de eficace pentru a combate mişcările de capital nefavorabile", se subliniază în studiu.

Totodată, documentul reaminteşte faptul că aderarea României la zona euro (ZE) nu este opţională, ci este prevăzută în Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană şi în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE), dar momentul aderării trebuie să constituie o decizie făcută în mod raţional, având în vedere învăţămintele ultimelor decenii şi problemele majore cu care se confruntă Uniunea Europeană, relatează Agerpres. 

[citeste si]

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play
Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2021 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: publicitate@dcnews.ro


cloudnxt2
YesMy