România se află pe locul 5 în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, cu o creştere a preţurilor de 5,2% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, pe indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică.
Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Malta (0,7%), Portugalia (1,3%) şi Grecia (1,9%). Cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Estonia, Lituania (ambele 6,4%) şi Polonia (5,6%). Ungaria a înregistrat, pe indicele armonizat al Uniunii Europene, o inflaţie de 5,5%, în vreme ce în România inflaţia anuală în septembrie a fost de 5,2%, pe metodologia Eurostat. Prin comparaţie cu luna august, inflaţia anuală a scăzut într-un stat membru, a rămas stabilă într-unul şi a crescut în douăzeci şi cinci.
În septembrie, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie (+1,63 puncte procentuale - pp), urmată de servicii (+0,72 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,57 pp) şi produse alimentare, alcool şi tutun (+0,44 pp).
Rata anuală a inflaţiei în zona euro, care ani la rând s-a luptat fie cu deflaţia, fie cu o inflaţie foarte mică, a fost de 3,4% în septembrie 2021, în creştere de la 3% în august. Cu un an mai devreme, zona euro înregistra deflaţie (-0,3%). Inflaţia anuală medie a Uniunii Europene a fost de 3,6% în septembrie 2021, în creştere de la 3,2% în august. Cu un an mai devreme, rata a fost de 0,3%, scrie Mediafax.
Coşea, avertisment: Se vor accentua problemele
"Aceste date ne arată că în perioada următoare ne aşteptăm în continuare la o creştere a inflaţiei şi a costurilor care nu poate fi evitată. În primul rând, este o creştere a inflaţiei pe plan european şi mondial, mai ales la materiile de bază. Şi se vor accentua aceste probleme în perioada următoare, din cauza problemelor la lanţurile de aprovizionare. De aici va veni încă un puseu de inflaţie.
Dar există cauze în interior. Nu mai vorbesc de cele binecunoscute, cum ar fi preţurile la gaz, combustibil, electricitate. Compensarea pe care o face Guvernul nu reduce inflaţia, ci doar facilitează greutatea plăţii facturilor. Vine o inflaţie pe asigurări, momentan auto, dar va veni şi la case, şi vine o inflaţie de import. Vin sărbătorile de iarnă, când se fac importuri foarte mari, iar asta nu ar fi o problemă, dacă am importa ce nu putem produce noi. Dar continuăm să importăm foarte multă mâncare, pentru că nici anul acesta nu s-a realizat acel stimulent pentru a putea fi procesată materia primă în ţară. Exportăm seminţe şi importăm în continuare ulei.
Lucrurile astea se vor accentua în următoarele săptămâni şi din cauza psihozei care s-a format din efectele pandemiei. Populaţia va începe să consume mai mult decât până acum medicamente şi servicii medicale. Toate lucrurile astea costă, oamenii vor începe să cumpere nu doar măşti, ci şi medicamente pe care unii sau alţii le recomandă", a declarat Mircea Coşea pentru DC NEWS.
Românii, gol de lichiditate. Cum trec bătrânii peste scumpiri
Întrebat dacă românii se vor înghesui iarăşi în supermarketuri pentru a cumpăra produse în cantităţi uriaşe, ca în starea de urgenţă, profesorul de economie a spus că "doar în faza de început, pentru că există un gol de lichiditate. Acest gol s-a format din două motive. În primul rând pentru că nu au crescut veniturile, nici pensiile, nici salariile, în condiţiile în care inflaţia a crescut. În al doilea rând, populaţia are o anumită înţelepciune şi, speriaţi de creşterea facturilor, populaţia în vârstă îşi face rezerve de bani. Pune bani deoparte! Asta reduce suma de bani disponibilă consumului. Chiar dacă înainte de Crăciun vor fi cumpărături mai mari, eu cred că nu va exista o creştere per ansamblu, nu va fi o explozie a consumului".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
