Florea Dumitrescu, guvernatorul BNR până în 1989, și istoricul Zoe Petre, consilier al președintelui Emil Constantinescu, au rememorat pentru DCNews acest episod puțin cunoscut marelui public, din cauza cenzurii comuniste.
Plățile externe se făceau doar cash
”Odată declarată incapacitatea de plăți, se dă alarma pe piețele internaționale. Furnizorii întrerup livrările, creditorii nu mai acceptă refinanțarea datoriilor, țara nu mai are valută. Orice este posibil, inclusiv confiscarea avioanelor, a navelor, sau a bunurilor țării aflate în străinătate. De exemplu, România nu mai avea bani să plătească taxele de survol, pentru avioanele Tarom. Conturile erau blocate, iar ca să nu fie oprite avioanele, trebuia plătit cash, din încasări. Banii erau duși de piloți. Costurile creșteau, din acest motiv. Industria s-ar fi prăbușit, dacă nu se încheia un acord cu creditorii, pentru că nu se mai puteau importa materiile prime. După epuizarea rezervelor, se opreau rafinăriile, oțelăriile, cu pierderi uriașe. Situația s-a deblocat după discuții cu grupul de la Paris, în care s-au acceptat condițiile acestuia. Prestigiul, credibilitatea României pe plan financiar au fost pierdute, iar acesta a fost cel mai mare cost”, ne-a declarat guvernatorul Florea Dumitrescu.
Vezi și: "Grecia nu va plăti datoria către FMI", anunță ministrul grec de Finanțe
S-au scumpit săpunul și pantofii
”Nu cred că marele public a aflat, în România, că s-a întârziat cu plata unei tranșe la FMI, dar piețele internaționale au reacționat imediat. În țară, a început strângerea șurubului, cu unele creșteri de prețuri. Nu puteau umbla la salarii, ca în cazul măsurilor de austeritate, de azi, dar au crescut accizele la produsele pe care ei le considerau de lux: săpunul, deodorantele, pielăria și încălțămintea. Alimentele de bază nu s-au scumpit, ci doar unele produse, tip Premial. Dar, numai acelea se găseau în magazine, iar piața țărănească se ghida după prețurile din magazinele de stat. Ca urmare, a crescut costul vieții. Ulterior, toate au mers la export, iar mâncarea a fost cartelată”, explică istoricul Zoe Petre.
Cum a ajuns România în default?
”România avea 12 miliarde de dolari, datorie externă, își amintește guvernatorul Florea Dumitrescu. Față de Polonia, care avea 40 de miliarde de dolari datorie, nu era o sumă foarte mare. Evident, creșterea prețului petrolului, în condițiile în care se importa masiv, a avut un impact. Defaultul s-a produs, însă, din cauza unei datorii pe termen scurt. Erau în jur de 2 miliarde de dolari, care trebuiau plătiți urgent și care se rostogoleau, cum se spune, de câțiva ani: luam alte credite și le plăteam pe cele care veneau la scadență. Am asistat personal la o scenă când președintele Băncii de Comerț Exterior a venit pentru aprobare, la Nicolae Ceaușescu. Trebuia semnătura lui Ceaușescu, pentru un nou credit de acest tip. Ceaușescu a refuzat, a spus că nu se vor mai lua credite pe termen scurt. Nu a înțeles ce se întâmplă. Așa că, la termenul de plată, nu au fost bani, România nu a putut achita rata către FMI”.
Putea Ceaușescu să refuze plata datoriei?
”Era posibil, doar dacă rupea total relațiile cu Vestul. Am fi fost izolați, rămâneam la mâna Rusiei, singura țară care ar fi acceptat să livreze pe bază de troc: produse românești contra resurse. Ceaușescu avea nevoie și de o relație cu Occidentul, altfel depindea numai de ruși, care îl schimbau când doreau. În urma acestui default, s-a speriat și a decis să plătim accelerat datoria externă. Asta a fost cea mai mare greșeală. În capul lui era că ar putea obține o scutire pentru o parte din datorie, dacă o plătește înainte de termen. În realitate, se plătesc penalități, pentru plata accelerată. Ca să achite datoria pe termen lung în doar câțiva ani, a sleit România: exporta sub prețul de cost, lăsând populația fără alimente și industria fără resurse”, a spus Florea Dumitrescu.
Când a fost iertată România
”Spectrul default-ului ne-a urmărit timp de două decenii, inclusiv în mandatul dlui Constantinescu. Tot timpul ne spuneau la negocieri: voi ați mai făcut default, odată!În 1999, cred că doreau să ne vadă cu Consiliu Monetar, ca Bulgaria. Ne cereau să ne împrumutăm pe piața privată, cu 25-28%. Noroc că Mugur Isărescu a ținut piept, ba a găsit și soluția, împrumutând de pe piața internă, la o dobândă rezonabilă. Mugur Isărescu glumea cu cei de la FMI. Spunea că o să-și facă un tricou inscripționat cu: I shall not default!”, a spus Zoe Petre.
Citește și: Trei mari Puteri avertizează Grecia. Ce înseamnă NU la referendum
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
