Aurul din Apusei a jucat un rol crucial în istoria României, încă de pe vremea când dacii au fost cuceriți de împăratul Traian pentru că erau posesorii unor resurse cheie.
Într-o analiză geopolitică, publicată pe pesurse.ro, deputatul PC, Ovidiu Raetchi, spune că reconfigurarile majore ale istoriei se fac în jurul resurselor-cheie. Militare, materiale, energetice.
”Aurul din Munții Apuseni le-a venit de hac, spuneam, și dacilor. Suntem latini grație aceluiași aur pentru care ne ciondănim azi; niciodată Traian nu ar fi acceptat finanțarea unui război costisitor peste Dunăre doar pentru că geții se purtau obraznic, ca o mică putere zonală. Fără Roșia Montană, așa zicând, azi vorbeam lima slavă. (Un moment similar, când istoria a ieșit din matcă și Marile Puteri s-au uitat cu insistență spre România, a venit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când cerealele erau resursa-cheie; am reușit atunci Unirea Principatelor, Regatul și Independența. Petrolul, dimpotrivă, ne-a adus numai necazuri, făcându-i pe Hitler și Stalin să privească concomitent spre noi cu prea mare atenție).
Raetchi propune ca subiectul Roșia Montană să fie fie privit în mod rațional și spune că Marile Puteri par a avea un interes în Apuseni. Interesul acesta nu ar însemna neaparat ”luatul aurului României”, ci miza ar putea fi împiedicarea altora de a-l avea.
VEZI ȘI: Un dosar Roșia Montană, judecat în familie
”Agitația politică din România de azi, cu rupturi nebănuite și apropieri bizare, pare să aibă la baza un astfel de “interes” special al Marilor Puteri pentru direcția în care o iau resursele strategice românești. Iar acest interes nu se traduce, desigur, într-un limbaj vadimist sec (“Ne iau străinii gazele”), pentru că simpla “posesie” nu e întotdeauna o miza atunci când e vorba de resuse. Poate fi o miză, de pildă, doar să-ți împiedici un rival să aibă acces la ele; sau să îți asiguri suficiente informații (intelligence) despre modul în care vor fi distribuite acestea”, mai spune deputatul.
”În astfel de termeni cred că este lucid să gândim atunci când observăm că aurul din Apuseni e și azi la fel de ofertant ca în urma cu două milenii. Și nu doar aurul, ci și succesorii săi de număr atomic din tabelul lui Mendeleev, care se găsesc din belșug la Roșia Montană. Și care pot avea aplicații interesante: de pildă militare… Cât despre energie, e relativ ușor să înțelegi că, prin utilizarea extinsă a resurselor de gaze de șist românești de către o companie americană, o altă Mare Putere are mult de pierdut (în termeni de bani și influență)”, a scris Ovidiu Raetchi.
VEZI ȘI: Ecologiștii vor în comisie doar parlamentari anti-Roșia Montană
Cand reusesti sa stabilesti optiunea rationala pe care Marile Puteri o fac in raport cu astfel de resurse romanesti, devine poate mai usor de dezlegat si comportamentul actorilor interni. Iata cum ar putea arata o schema logica a optiunilor rationale in joc:
a. O Mare Putere precum Rusia, sa spunem, ar trebui sa fie mare amatoare de ecologism. Si ar trebui sa imbratiseze, prin deviere, si cauza celor care, uniti, salveaza Rosia Montana. Pentru ca “redescoperirea ecologismului” din anii 70, despre care vorbea recent Traian Basescu, ar face ca o victorie eco in cazul Rosia Montana sa asigure o victorie similara pe tema gazelor de sist.
b. Interesele Statelor Unite ale Americii si ale Israelului in ambele cazuri ar trebui sa fie opuse celor rusesti – deci pentru exploatare: e vorba de capital (intamplator american si israelian in situatiile date) , dar si de influenta si informatii.
c. Un jucator regional cu puternica opozabilitate, precum Ungaria, n-ar trebui sa fie deloc entuziasmat de cresterea fortei economice si influentei diplomatice romanesti (prin parteneriatul cu SUA).
d. Atata timp cat partenerii strategici ai Romaniei sunt SUA si Israel si cat misiunea serviciilor secrete este sa maximizeze beneficiile de putere ale Romaniei, SRI ar trebui sa “joace” in aceasta poveste mai degraba de partea locurilor de munca…
e. Daca ar exista – pur ipotetic – o zona mediatica Russia-friendly, aceasta ar fi mai degraba impotriva cianurilor si a riscurilor de mediu de la Rosia Montana. Oare se sustine o astfel de ipoteza?
f. Daca ar exista – pur ipotetic – o zona mediatica cu fina paternitate maghiara, aceasta ar fi mai degraba impotriva cianurilor si a riscurilor de mediu de la Rosia Montana. Oare se sustine o astfel de ipoteza?
g. Foarte interesanta pozitionarea Antenei 3 intr-o zona de discurs care pare mai degraba convergenta cu Statele Unite ale Americii. Aceeasi zona cu ProTV sau Evenimentul Zilei, intamplator. Iar daca conservatorii romani se aliaza intr-adevar cu cei britanici prin intermediul grupului ECR din PPE, un anumit scenariu se valideaza.
h. Basescu si Ponta se poarta mai degraba in logica oamenilor de stat, cu mici tuse electorale. Antonescu s-a purtat ca un om politic. Pe o analiza geostrategica, el apare pozitionat cam “ciudatel” (ca sa ramanem in logica “parsivel” si “chilotel”) si pare sa fi riscat inutil.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
