Conform Rise Project, din 2007 până astăzi, compania fondată de Dan Barna și Dragoș Jaliu a fost parteneră sau beneficiară directă în 20 de proiecte pe fonduri europene care însumează 166 de milioane de lei.
Rise Project a investigat o serie de „controverse" din cariera lui Dan Barna. Unul dintre ele ar fi acela că, deși acesta susține că vrea să-i întoarcă pe români în țară, el și-a construit parcursul profesional „pe seama unora nevoiți să plece".
Trei proiecte europene generoase arată ca după război. Banii s-au evaporat între amici cu facturi la comandă, în nepotisme, deturnări, plăți fictive, furturi de echipamente și discursuri despre frumusețea spiritului antreprenorial. Din partea beneficiarilor, multă dezamăgire, scriu jurnaiștii de investigații de la Rise.
O primă afacere socială pe bani europeni a apărut la Sebeș, Alba, în 2011. Era un centru de copiere, fotografie și design computerizat, înființat în cadrul asociației "Trebuie", axată pe servicii pentru persoanele cu dizabilități multiple. De la care au și venit doi angajați. Plus o studentă și un pensionar.
Managerul structurii a fost desemnat Alex Scheau, absolvent de facultate. Poartă dintotdeauna proteză auditivă la ambele urechi și avea pe atunci 37 de ani.
33 împlinise și Ozsvath Zsolt, asistentul lui Alex. Lui îi lipsește un antebraț. Provine dintr-o casă de copii. Părea jobul vieții. Li se dădea o afacere pe mână și mai erau și plătiți pentru asta cu 2300 de lei lunar, timp de aproape trei ani, cum prevedea contractul. N-aveau experiență în domeniul fotografic, dar s-au școlit rapid, pe banii lor.
Primul parteneriat
Euroîntreprinderea lui Alex și Zsolt face parte dintr-un proiect amplu de "incluziune socială pe piața muncii a persoanelor vulnerabile și cu dizabilități" – prin înființarea a cinci centre de consiliere profesională și trei întreprinderi sociale.
Finanțarea totală: 3,5 milioane de euro. Grosul s-a dus pe consiliere, burse pentru elevi și studenți, cursuri, salariile experților. Proiectul în sine a fost derulat de CJ Alba, condus de liberalul Ion Dumitrel, împreună cu Fundația Civitas pentru Societatea Civilă Cluj.
Și e primul parteneriat public în care a intrat Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare – DCG, compania lui Dan Barna și a asociatului său dintotdeauna, Dragoș Jaliu. Ei răspund. Le-a revenit o felie de 250 de mii de euro ca să administreze proiectul regional în numele CJ Alba.
Or asta înseamnă că trebuiau să instruiască șefii noilor entități, să le evalueze periodic eficiența, să participe la ședințe lunare, protocoale, conferințe. Reiese din contract.
De ce Barna? "Zece ani experiență de lucru cu Comisia Europeană. Fusesem monitor, auditor în toate proiectele, foarte multe în țară. Când am creat firma, am dezvoltat și un produs care ne-a ridicat. Un training, un curs de management, la momentul acela cel mai bun din România, fără discuții", a susținut el.
Afacerea mergea
Magdalena Bene s-a mai ocupat de o întreprindere socială, înființată în același proiect european, numită Servicii de curățenie și amenajare spații verzi. Achizițiile au fost consistente și aici: utilaje de tâmplărie, mașini agricole, de tuns gard viu, motocositoare, calculatoare, mașini.
Singurul angajat, Adrian Roșiu, nu are dizabilități. Și era propriul său șef: "Nu știam că trebuie angajate persoane vulnerabile, nu mi-a arătat nimeni proiectul și nu eu m-am ocupat de achiziții sau plăți." În schimb, a reușit să încheie mici contracte, afacerea mergea.
În 2013, spre finalul perioadei de implementare s-a produs tăcută șmecheria: utilajele cumpărate pe fonduri europene au fost donate pe hârtie unei asociații nou înființate de Roșiu, doamna Bene și Consiliul Județean (Ecou). Odată formalizat transferul, urmează trei ani de liniște, exact cât trebuia legal să rămână achizițiile în proiect.
"Ei nu s-au băgat în nimic, nimic. Am fost dezamăgit că nu s-au implicat activ în partea socială sau de promovare. După prima parte, n-am mai auzit de ei ", povestește Adrian Roșiu.
Până când, brusc, într-o zi din 2016, s-a trezit în întreprindere cu niște cetățeni care au ridicat tot echipamentul fără explicații și duși au fost: "Eu încă funcționam. Dar le-au luat pe toate și au plecat. Nu știu, habar n-am care a fost atunci treaba... Era viabilă afacerea."
A treia întreprindere socială din programul de incluziune a presupus o fermă ecologică de cultivat trandafiri. Sediul ales, castelul Sâncrai de lângă Aiud, s-a restaurat cu această ocazie. Lucrările au costat 4,2 milioane de lei, din care 25% sunt fonduri europene.
Condiția de bază
Nici nu s-a încheiat bine procesul de monitorizare pentru primul proiect, că spre final de 2014, Comisia Europeană punea la bătaie în România o nouă alocare POSDRU de 100 de milioane de euro pentru afaceri sociale.
Condiția de bază a rămas aceeași: crearea de structuri antreprenoriale care să integreze persoane vulnerabile în comunitate.
Așa că partenerii de la Alba s-au regrupat în formula tradițională pentru două noi proiecte finanțate: "SES-am Deschide-te!" de 2 milioane de euro (9,090,135.47 lei) și "Punți Comunitare" de 1,8 milioane euro (7.950.091 lei).
De data aceasta, s-au concentrat exclusiv pe întreprinderi sociale. Cincisprezece dintr-un foc. Cu aproximativ 200 de mii de euro subvenția pentru fiecare, banii s-au împărțit între Consiliul Județean (șapte în Alba), fundația Civitas (patru în Cluj) și firma lui Barna (patru în Sibiu și Brașov).
Doar cinci mai funcționează acum. Dan Barna știe de ce: "Porneai cu persoane vulnerabile și nu aveai alt sprijin. De aia au murit, că soluția acum, privind retrospectiv, este să faci economie socială cu ong-uri stabile, cu structură funcțională, care dezvoltă și genul ăsta de activități. Alea pot să crească ușor, ușor. Așa ca business individual, cum era modelul finanțării, am găsit oameni de încredere care au făcut structurile."
Alt succes investigat
O altă întreprindere socială din proiect s-a numit Asociația Club Sportiv Social Brașov și a primit finanțare UE de 190 de mii de euro, pe 24 noiembrie 2014, din programul "Punți Comunitare".
Banii veniți prin firma lui Barna & Jaliu au ajutat însă la extinderea și dotarea unei baze sportive de lux (Clubul de Tenis Sportiv Arena), exploatată de soții Alexandra și Silviu Butnaru, o familie bogată care a fondat, altminteri, și asociația subvenționată.
Alexandra și-a început cariera în post de consilier la cancelaria premierului Adrian Năstase, apoi la cea a lui Tăriceanu. În 2007, s-a retras total în afacerile soțului său, devenind director la dealerul Iveco din Brașov (Italtruk). Cuplul e activ în imobiliare și producția biomasei, unde învârte milioane.
Baza sportivă a familiei se întinde pe două hectare și jumătate, cu tot tacâmul: nouă terenuri de tenis, dintre care trei permanent acoperite, vestiare, săli de box, balet, aerobic și tras de fiare. Dar asta e afacerea, după cum scrieu cei de la Rise Project.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
