Rezoluție extrem de dură. Austria, dată în judecată de restul Uniunii Europene pentru că a refuzat intrarea României în Schengen (proiect)

Proiectul de rezoluție a venit ca urmare a petiției depuse de ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice. Aceasta va intra miercuri la votul final din plenul Parlamentului European.

În rezoluție, Austria este acuzată de discriminare și i se sugerează Comisiei Europene să ofere compensații daunelor produse celor două țări.

Se subliniază inclusiv faptul că s-au produs daune climei, date fiind noxele degajate la granițele unde milioane de mașini așteaptă ore în șir controalele.

Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, condusă de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER), cere inclusiv ca aderarea României și Bulgariei să fie acceptată până la finalul anului 2023.

Textul rezoluției

„Întrucât spațiul Schengen este unul dintre pilonii proiectului european, este esențial în cadrul cetățeniei europene și este conceput pentru a fi piatra de bază a Uniunii Europene și a pieței unice în ansamblu; întrucât spațiul Schengen este cea mai emblematică realizare a integrării europene și reprezintă o manifestare tangibilă a modului de viață european, care stimulează economia și unește europenii dincolo de granițele interne;

Întrucât, de mai bine de un deceniu, România și Bulgaria nu s-au bucurat de toate beneficiile spațiului Schengen din cauza faptului că nu sunt încă membre cu drepturi depline, deși și-au îndeplinit toate obligațiile stabilite în acquis-ul Schengen;

Întrucât, în fiecare zi, aproximativ 3,5 milioane de persoane trec granițele interne pentru a lucra, a studia sau a-și vizita familiile și prietenii și aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-o țară Schengen în timp ce lucrează în alta; întrucât europenii efectuează anual aproximativ 1,25 miliarde de călătorii în spațiul Schengen, ceea ce aduce un mare beneficiu sectorului turismului și cultural;

Întrucât neaderarea României și Bulgariei la Schengen reprezintă o povară societală și economică importantă pentru întreprinderile și populația celor două țări; întrucât România are o populație de peste 19 milioane de locuitori, iar Bulgaria are o populație de aproape 7 milioane de locuitori, la care ar trebui adăugate membrii diasporelor respective, care sunt cetățeni UE care locuiesc în alte state membre și care suportă în mod regulat aceeași povară;

Întrucât toți cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați deoarece se confruntă cu întârzieri, sarcini birocratice excesive și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din țările Schengen; întrucât dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la un sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și instituțiile sale; se subliniază că controalele de identitate cresc costurile comerciale pentru mărfuri cu aproximativ 0,4 % până la 0,9 % din valoarea comerțului la fiecare frontieră Schengen, în timp ce costuri și mai mari se aplică comerțului cu servicii; se subliniază faptul că costurile comerciale pentru întreg spațiul Schengen se ridică la 6,5-13 miliarde EUR pe an;

Întrucât, la reuniunea sa din 8 decembrie 2022, Consiliul nu a susținut decizia privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România și Bulgaria, în ciuda evaluării pozitive a Comisiei, care a subliniat că România și Bulgaria continuă să îndeplinească toate criteriile pentru aderarea deplină la spațiul Schengen;

Întrucât argumentele folosite în motivarea oficială a votului Austriei, publicată la 9 decembrie 2022, nu sunt legate de condițiile stabilite pentru aderarea României la spațiul Schengen, așa cum se menționează la articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană;

Întrucât România și Bulgaria au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniune; întrucât starea de pregătire a acestor două țări pentru a pune în aplicare toate dispozițiile acquis-ului Schengen a fost confirmată de experții Grupului de lucru pentru evaluarea Schengen (SCH-EVAL) și de către Consiliu în concluziile sale din 9 și 10 iunie 2011; întrucât Consiliul a constatat, la 8 iulie 2011, că ambele țări au îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen în toate domeniile; întrucât participarea deplină în spațiul Schengen, odată ce toate condițiile convenite sunt verificate și îndeplinite, nu este o chestiune de privilegiu, ci mai degrabă un drept bazat pe lege, în conformitate cu tratatele UE;

Întrucât misiunile voluntare de stabilire a faptelor din octombrie și noiembrie 2022 au relevat faptul că Bulgaria și România au implementat în mod continuu acquis-ul și instrumentele Schengen din 2011 într-o manieră cuprinzătoare și, prin urmare, contribuie valoros la buna funcționare a spațiului Schengen;

Întrucât Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă (FRONTEX) a declarat în mod clar, pe baza datelor statistice, că România și Bulgaria nu reprezintă o rută de migrație către restul spațiului Schengen; întrucât toate statele membre care aparțin spațiului Schengen sunt obligate să respecte acquis-ul Schengen, inclusiv în ceea ce privește drepturile fundamentale, în conformitate cu articolul 4 din Codul frontierelor Schengen;

Întrucât, potrivit Comisiei, România a gestionat eficient, în conformitate cu standardele Schengen, cei peste 4,5 milioane de refugiați ucraineni care au venit în țară de la începutul războiului ilegal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei;

Întrucât Comisia și Parlamentul European au solicitat Consiliului să ia, fără întârziere, toate deciziile necesare pentru ca Bulgaria și România să devină membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen;

Întrucât lucrătorii și cetățenii care locuiesc în zonele de trecere a frontierei sunt, de asemenea, expuși riscului din cauza poluării crescute de la multe mii de vehicule care stau zilnic la coadă, așteaptă ore sau chiar zile pentru a trece granița dintre Ungaria și România, România și Bulgaria, Bulgaria și Grecia; întrucât informațiile bazate pe dovezi au evidențiat că 46 000 de tone de CO2 sunt emise pe an din cauza eșecului ridicării controalelor la frontierele interne pentru România și Bulgaria;

Întrucât timpul de așteptare pentru camioanele care trec granițele dintre țările Schengen a fost între 10 și 30 de minute în 2021, multe dintre treceri raportând deloc nicio întârziere, în timp ce pentru țările non-Schengen, întârzierile la punctele de trecere se pot întinde de la câteva ore până la zile; întrucât, în 2022, cozile pentru camioane erau de peste 25 km la granițele de vest ale României; întrucât aceste cozi lungi la vamă care se întind zile întregi au un efect extrem de negativ asupra condițiilor de muncă ale șoferilor de camioane și asupra mediului;

Întrucât atât România, cât și Bulgaria au înregistrat pierderi financiare semnificative în ultimii 11 ani, deși au îndeplinit toate criteriile necesare pentru a accesa spațiul Schengen, fără a beneficia, în același timp, de drepturile conexe;

(Parlamentul European) își reiterează, în conformitate cu poziția sa de lungă durată, astfel cum a fost stabilită în rezoluțiile sale anterioare privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, sprijinul ferm pentru extinderea spațiului Schengen pentru a include România și Bulgaria, pe baza: respectării criteriilor necesare, îndeplinirii efective a obligațiilor Schengen și contribuția pozitivă pe care o aduc deja spațiului Schengen;

(Parlamentul European) își exprimă regretul profund cu privire la rezultatul deliberărilor Consiliului din 8 decembrie 2022, care au dus la refuzul României și Bulgariei de aderare la spațiul Schengen, fără a fi prezentată nicio justificare juridică legată de criteriile de aderare; consideră că acest rezultat a fost motivat mai degrabă de campaniile politice interne naționale decât de criteriile efective de aderare;

(Parlamentul European) constată cu profundă îngrijorare că acest rezultat a făcut ca cetățenii români și bulgari să se simtă discriminați și invită Comisia să analizeze posibile încălcări ale Tratatului privind Uniunea Europeană; observă, de asemenea, că, deși aderarea Croației la spațiul Schengen a fost aprobată, aderarea României și Bulgariei nu a fost aprobată; constată cu îngrijorare că refuzul de a extinde spațiul Schengen pentru a include România și Bulgaria a avut un efect devastator asupra sprijinului public pentru UE;

(Parlamentul European) îndeamnă Consiliul să își îndeplinească obligațiile de cooperare loială în temeiul articolului 13 din TUE, în relația sa cu Comisia și Parlamentul European și își exprimă buna-credință de a acționa cu privire la aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen; consideră că refuzul de a accepta România și Bulgaria în spațiul Schengen duce la o încălcare a Cartei drepturilor fundamentale a UE în ceea ce privește dreptul la demnitatea umană (articolul 1), libertatea și securitatea (articolul 6), egalitatea în fața legii ( articolul 20), protecția mediului (articolul 37) și libertatea de circulație (articolul 45);

(Parlamentul European) solicită Consiliului să respecte articolul 4 alineatul (2) din Actul din 2005 privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la UE și să voteze, fără întârziere și cel târziu până la sfârșitul anului 2023, în favoarea aderării celor două țări și aplicarea lor deplină a acquis-ului Schengen numai pe baza îndeplinirii criteriilor Schengen;

(Parlamentul European) solicită Consiliului să ia act de faptul că daunele colaterale și ireparabile, cum ar fi cele produse de creșterea emisiilor de CO2 generate de milioanele de vehicule care așteaptă ore în șir la controalele la frontieră, contrastează puternic cu obiectivele Uniunii de neutralitate climatică;

(Parlamentul European) regretă și subliniază cu profundă îngrijorare că decizia negativă privind aderarea la Schengen a României și Bulgariei este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă, în detrimentul obiectivelor politicii externe ale UE; subliniază că această decizie, deși nu se bazează pe criterii solide și aplicabile din punct de vedere juridic, subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernare în țările din afara UE, inclusiv în țările candidate;

(Parlamentul European) invită Comisia să estimeze pierderile financiare, câștigurile ratate și daunele asupra mediului suferite de România și Bulgaria, precum și de Uniune în ansamblu, din 2011, din cauza faptului că România și Bulgaria nu sunt membre Schengen; consideră că Comisia ar trebui să analizeze posibilele mecanisme de compensare a pierderilor financiare suferite de Bulgaria și România din cauza refuzului negativ și nejustificat de aderare la spațiul Schengen, luând în considerare pierderile financiare începând din iunie 2011;

(Parlamentul European) subliniază că aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este esențială, ca spațiu Schengen extins, fără controale la frontierele interne”, se arată în proiectul de rezoluție.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News