Înainte să-l văd pe Victor Ponta pe scena de la Romexpo sau chicotind în sală, în timp ce lideri ai Stângii îi invocau în chip providențial candidatura la prezidențale, l-am zărit din autobuzul 331. Îmi zâmbea dintr-un afiș imens proptit în fața Casei Presei. Nu, Ponta nu candidează la europarlamentare. E ceea ce analiștii ar numi locomotivă electorală. Un astfel de element nu este indispensabil unui partid cu mașinăria de vot a PSD-ului, însă transferul de popularitate dinspre Ponta către candidați nu poate prisosi. În Germania, sunt afișe pentru europarlamentare ale Uniunii Creștin Democrate doar cu chipul lui Merkel.
La o trecere de pietoni distanță de Ponta, cel din fața Casei Presei, un grup de tineri îi cerea demisia premierului. Aproximativ 25 de persoane, câțiva dintre ei nu mai în vârstă de 15-16 ani, îi strigau prim-ministrului să plece de la Palatul Victoria. Erau toți îmbrăcați în tricouri ale Partidului Mișcarea Populară și scandau plăpând. Nu erau însoțiți de niciuna dintre figurile cunoscute ale partidul înființat de Traian Băsescu. Erau, pur și simplu, dislocați politic în fața platoului întins în gura complexului Romexpo, în speranța că vreo cameră de filmat va focaliza pe mărul din pieptul lor.
Mihai Viteazu și vitejii lui Oprea
Am ajuns în centrul expozițional, pe care lucrătorii l-au amenajat pentru a-i găzdui pe cei 11.000 de participanți, când o fetiță cânta imnul României. Mica interpretă era îmbrăcată în ie, în ton cu tema de campanie. Nuanțele patriotice puteau fi remarcate atât pe afișe (coloana infinitului, mesajele în sine), cât și pe pereți, acolo unde se întindea o siluetă enormă a domitorului Mihai Viteazu. Unii i-ar putea bănui pe social-democrați că încearcă să recupereze procentele pierdute în urma alianței cu UDMR la guvernare
Citește și: Cine este Schulz, miza votului din 25 mai
Susținătorii aduși de UNPR au fost "magnifici", îi lăuda un delegat la finalul evenimentului. Îmbrăcați în tricouri ale partidului condus de Oprea, sute de tineri au strigat ca pe stadion de la primele până la ultimele minute. De altfel, ei au fost ultimii care și-au părăsit locurile. "E mâna lui Oprea", îmi spune un delegat care opinează că vicepremierul i-a strâns "de prin licee". "E bun organizator, se știe de când era la Ilfov (Oprea a fost de două ori deputat de Ilfov - n.r)", îmi explică el.
Președintele Ponta
Noua dilemă politică existențială a scenei politice românești este candidatura lui Ponta la alegerile prezidențiale. Premierul a urcat pe scenă după ce viceprim-ministrul Gabriel Oprea i-a spus că are "obligația" să candideze, iar Daniel Constantin (PC) a întărit decretul. Ponta a răspuns că va fi candidatul partidului, dacă acesta i-o va cere. După ruperea USL, Ponta a rămas constant în discursul lui pe tema candidaturii la prezidențiale. Nu infirmă, nu confirmă, dar lansează o paletă largă de mesaje cu subînțeles, așteptând parcă să vadă cum partidul tânjește după candidatura lui și cum poporul îl împinge să-și împlinească chemarea. L-am întrebat pe un delegat aflat de-a dreapta primarului Piedone dacă vorbele lui Ponta pot fi traduse ca un anunț oficial privind prezidențialele. La început, mi-a explicat mai mult prin mâini, gesticulând, pentru ca apoi să-mi expună metafizica lansării unei candidaturi. Nu e doar o afirmație, îmi arăta delegatul, e un proces elaborat care nu are nimic stihinic în el.
"El ar vrea să rămână premier, dar îl împinge partidul", a sintetizat un alt delegat, care mi-a mai spus că liberalul Antonescu nu mai are nicio șansă la prezidențiale pentru că "vor pleca toți de lângă el și că Mircea Geoană ar fi un președinte "bun".
Citește și: Andrei Năstase, la Romexpo, declarații despre candidatura lui Ponta la prezidențiale
La finalul evenimentului l-am întrebat pe europarlamentarul Cătălin Ivan dacă Ponta și-a lansat candidatura la prezidențiale și n-am înțeles noi. Ivan a răspuns negativ, adăugând că tot ce a făcut Ponta a fost să lase "o portiță".
Schulz
Același Cătălin Ivan a ținut în timpul discursului său să-i mulțumească lui Martin Schulz, candidatul socialiștilor la șefia Comisiei Europene, pentru că a fost alături de PSD în toate momentele dificile. Amnezia politică voluntară a eurodeputatului era împărtășită și de alți oameni din sală, aveam să aflu. Până când am intrat în vorbă cu un pesedist mai în vârstă, care mi-a mărturisit că este vechi în partid și că, pe cale de consecință, știe cum merg lucrurile. A adus aminte fără să-l provoc de suspendarea președintelui din vara lui 2012, când socialistul Martin Schulz a criticat demersul USL. Bătrânul delegat a redus întregul episod la un singur cuvânt, pe care mi l-a repetat de trei ori, parcă pentru a mi se imprima bine pe partea creierului cu care analizez politica: interes. S-a arătat deloc impresionat de discursul de acum al lui Schulz, spunându-mi că vorbele liderului P&S sunt "degeaba".
Diverse de la lansare: Radu Mazăre e starul rock din PSD. La câteva minute de la apariția sa, se formase o coadă de persoane care voiau o poză cu edilul Constanței și alaiul de fete care îl însoțea. Până și tinerii băieți își dădeau coate, îndemnându-se reciproc să îndrăznească. Fiind, probabil, mai pragmatic din fire, unul dintre participanți a refuzat să urmeze "turma": "Eu m-aș mulțumi cu o asistentă, Mazăre oricum ar putea ajunge la pușcărie".
L-am văzut pe Robert Cazanciuc și pot cofirma că există. Fac această precizare pentru că au apărut legende plecate de la raritatea aparițiilor sale publice.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
