„Criza economică are bisturiul pregătit și vine să taie în carne vie la zece ani de la criza din 2009 și la 20 de ani de la penultima criză, din 1999. Din păcate, nu învățăm nimic din greșelile trecutului, ba mai mult, cu aceeași inconștiență și candoare, le repetăm și azi. De la marea criză din 1929, crizele globale s-au succedat după un anumit algoritm confirmat și statistic. După un ciclu de creștere economică de șapte până la zece ani, urma o criză între doi până la cinci ani. Nimic nou sub soare. Această succesiune creștere-scădere economică se repetă de mii de ani. Biblia este cea care ne descrie pentru prima dată acest tipar. Șapte ani de ploi, recolte bogate și prosperitate. Șapte ani de secetă, sărăcie și foamete.
Toate marile crize din ultima sută de ani au debutat în SUA. În 2018 și 2019, am avut mai mulți avertizori care anunțau încheierea unui ciclu de creștere economică și prevesteau recesiunea. Cu tot optimismul afișat de președintele Donald Trump, economia americană scârție. În Statele Unite s-a înregistrat o creștere economică de doar 0,2%. Este și motivul pentru care Banca Centrală a SUA (Federal Reserve - Fed), pentru prima dată în 11 ani, a scăzut dobânda de referință. Se mai întâmplase în 2008, când a debutat marea criză! Săptămâna trecută, Dow Jones, Standard & Poor's şi Nasdaq, principalii indici bursieri de pe Wall Street, au pierdut între 3 și 7%. Astfel sunt alimentate speculațiile că va urma o perioadă îndelungată de turbulențe. Responsabilii de la Casa Albă studiază diverse măsuri pentru a stimula economia americană. SUA ar putea chiar să renunţe la noile tarife vamale impuse de administraţia Trump pentru importurile din China.
Mult mai grav este ceea ce se întâmplă cu producția industrială în Germania, care, din octombrie 2018, de la o lună la alta, scade cu 3, 4%. Germania a încheiat trimestrul II pe minus, adică economia s-a contractat. Banca centrală a Germaniei (Bundesbank) a avertizat, recent, că Germania, prima economie a Europei, o țară cu un PIB de 3.400 miliarde euro, ar putea să intre în recesiune tehnică în trimestrul III, ca urmare a unei contracţii semnificative a producţiei industriale. Principala îngrijorare pentru mulţi analişti este că tensiunile comerciale globale vor agrava problemele din sectorul manufacturier, cu posibilitatea de a se extinde pe sectorul serviciilor.
Italia, țară în care trăiește o comunitate importantă de români, se află deja în recesiune, iar furtuna politică din prezent este cireașa de pe tort. Probabil, se va ajunge la alegeri anticipate. Nici Rusia nu se simte prea bine. În aceeași situație e și China, înregistrând cea mai mică creștere economică din ultimii 17 ani, pe fondul războiului comercial cu Statele Unite. Investiţiile chineze în Europa au scăzut cu 80% în primul semestru din 2019, comparativ cu perioada similară din 2018, ca urmare a escaladării tensiunilor comerciale ce au dus la încetinirea economiei chineze. Și Marea Britanie a avut o creștere în trimestrul II de doar 0,2%. După Brexit, analiștii se așteaptă să intre în recesiune. Toate aceste date arată inevitabilul: criza se apropie", a spus Remus Borza la DCNews.
Cum e situația în România. Pont pentru cetățeanul de rând
Întrebat cum poate să se pregătească cetățeanul simplu pentru criza ce bate la ușă, Remus Borza a răspuns astfel: „Deși se adună nori negri pe cerul planetei, pe Dâmbovița curge doar lapte și miere. Suntem deja în campanie și toate partidele anunță prosperitate și bunăstare pe linie. Continuăm să ne împrumutăm la dobânzi de peste 5% ca să plătim salarii și pensii majorate, în loc să construim drumuri, fabrici, uzine, spitale și școli. Datoria externă totală a României a depășit 103 miliarde euro. Doar în contul dobânzilor vom plăti, anul acesta, aproape 4 miliarde euro, echivalentul a patru autostrăzi Pitești-Sibiu sau trei autostrăzi Comarnic-Brașov. Pentru că ne-am întins mai mult decât ne ține plapuma, pentru că ANAF nu ține ritmul în ceea ce privește colectarea veniturilor cu creșterea galopantă a cheltuielilor publice, deficitul bugetar la șase luni a ajuns la o valoare record de aproape 20 miliarde lei, adică 1,9% din PIB, față de 14 miliarde lei, respectiv 1,4% din PIB, la primele șase luni anul trecut. Excesul de masă monetară din piață stimulează importurile, câtă vreme economia românească nu poate să satisfacă nevoile cetățenilor. Se așteaptă pentru 2019 un deficit de balanță comercială de 17 miliarde euro, cu 2 miliarde euro mai mult decât anul trecut, sau cu 4,5 miliarde euro mai mult decât în 2017. Industria românească, puțină, comparativ cu ce am avut înainte de 1989 și raportat la potențialul ei de dezvoltare, a început să-și reducă ritmul de creștere. Asistăm chiar la un recul concretizat într-o scădere a producției industriale de 7% în serie brută în iunie 2019 față de mai 2019. În loc să restructurăm aparatul bugetar, să optimizăm cheltuielile din sectorul public, să prioritizăm investițiile, să reformăm statul și marile sisteme publice, asistăm neputincioși la un interminabil război între palate și la o luptă absurdă între partide pe ciolan. În timp ce noi ne scoatem ochii și ignorăm avertizorii crizei, nerezidenții își lichidează depozitele de o manieră alarmantă. Soldul depozitelor nerezidenților în România s-a redus de la 2,6 miliarde euro la 30 iunie 2018 la 710 milioane euro la 30 iunie 2019! Și investitorii străini ocolesc România, volumul investițiilor străine directe fiind mai mic cu 15% în primul semestru din 2019 față de perioada similară a anului trecut. Și unii și alții or știi ceea ce conducătorii noștri mult iubiți nu știu sau refuză să creadă: Vine Criza! Precum în 2009, ne va găsi cu cămara goală, cu deficite structurale, bugetare și de cont curent cât Casa Poporului. Cu ce o să hrănești poporul în criză? E o întrebare la care cei care conduc România trebuie să găsească cât mai repede răspuns. Criza nu oferă decât soluții dureroase. Să ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în 2009-2010. În ceea ce-l privește pe cetățeanul de rând, este bine să devină mai chibzuit în cheltuirea banilor, să mai pună ceva mărunțiș la ciorap, să vândă ce are de vândut azi, terenuri și imobile, și să se abțină să cumpere astfel de proprietăți și implicit titluri de valoare. Le va putea cumpăra mai ieftin cu 10-20% peste un an. Economiile în aur sunt binevenite pe orice vreme de recesiune sau de creștere economică. În rest, să ne rugăm Domnului să trecem cu bine și de criza asta".
Remus Borza, la DCNews - declarații complete
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
