Vechiul Cămin Cultural, parcul neîngrijit din mijlocul orașului, aleile și străzile întunecoase și pline de gropi, azilurile mari, deprimante și cu servicii precare – toate pot fi modernizate sau transformate în centre de calitate și prezente în comunitate. Axa 13 din Regio oferă toate pârghiile pentru acest lucru.
În România, orașele mici înregistrează cel mai ridicat grad de sărăcie și, prin urmare, de excluziune socială. Dacă în mediul rural populația găsește mai ușor resursele de trai, inclusiv prin agricultura de subzistență, zonele urbane de mici dimensiuni permit puțin sau deloc acest lucru. Mai mult, șomajul este ridicat, în condițiile în care oportunitățile economice sunt reduse. Potrivit Eurostat, România este a doua țară din Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de persoane în risc de sărăcie aflate în zonele cu densitate mică și medie. De altfel, statele mai dezvoltate din blocul comunitar se confruntă cu fenomenul invers, în sensul că, în cazul lor, rata de sărăcie este mai mare in aglomerațiile urbane.
Combaterea subdezvoltarii
Orașele mici și mijlocii din România au, în medie, veniturile cele mai reduse, astfel că și serviciile publice au de suferit. Aici găsim cele mai multe spații comune degradate, infrastructurile de bază sunt inexistente sau neîntreținute, iar blocurile și clădirile nerezidențiale arată prăfuit. Centrele urbane mici și mijlocii au și alte probleme care se simt mult mai acut decât în cazul zonelor rurale sau al orașelor mari, precum depopularea și îmbătrânirea populației. Potrivit datelor existente, în România există 843 de zone urbane marginalizate. Tipologia lor cuprinde zonele de tip mahala sau cele aflate în centrele istorice ale orașelor, așa-zisele comunități izolate, fără acte de proprietate. Sunt zone de tip „ghetou”, cu adăposturi și locuințe improvizate, într-un peisaj amestecat cu locuințe sociale modernizate.
În actuala perioadă de programare bugetară, prin Regio, regenerării acestor zone li s-a dedicat axa prioritară 13. Obiectivul central al axei este îmbunătățirea calității vieții populației din orașele mici și mijlocii. Cuvântul-cheie în implementarea sa, în ansamblu, este „parteneriat”: între autoritățile administrativ-teritoriale ale orașelor și satelor aparținătoare, precum și ale municipiilor sub 100.000 de locuitori, între instituțiile publice locale și alte autorități, între toate acestea și ONG-uri.
Coordonarea cu alte programe
Intervențiile finanțate în cadrul acestei axe prioritare vor fi complementare cu cele finanțate prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), în ceea ce privește investițiile la scară redusă (străzi, parcuri, infrastructura educaționala și socială). Intervențiile pot include diverse activități de regenerare urbană, ținând cont de nevoile specifice. Ele pot viza construcția, reabilitarea sau modernizarea clădirilor destinate serviciilor publice, precum centre sociale de zi, educative, culturale și recreative. Aici este inclusă dotarea acestor centre cu echipamente specifice.
Centrele sociale fără componentă rezidențială, centrele comunitare sau cele de zi sunt o nevoie critică în regiunile mai puțin dezvoltate ale României, pentru a livra servicii individualizate de asistență socială. Acestea abordează nevoile speciale ale persoanelor vulnerabile. Pentru a facilita trecerea de la instituțiile rezidențiale mari la îngirjirea comunitară și pentru a preveni instituționalizarea, se va acorda sprijin proiectelor care încurajează integrarea copiilor și a persoanelor cu dizabilități în societatea locală. Este vorba despre centre sociale de zi cu una sau mai multe funcțiuni, pentru copii, vârstnici, pentru persoane cu dizabilități și pentru alte categorii de persoane vulnerabile. De asemenea, sunt incluse cantinele sociale pentru persoane în risc de sărăcie, locuințele sociale, creșele și grădinițele, precum și școlile primare și gimnaziale, inclusiv nivelul clasei pregătitoare.
Utilități și spații recreative
De asemenea, investițiile pot viza crearea sau modernizarea spațiilor verzi, a parcurilor și a locurilor de joacă pentru copii, a străzilor, aleilor pietonale, trotuarelor și pistelor pentru bicicliști. Sunt incluse și investițiile în utilități, în terenuri de sport, mobilier urban sau wi-fi în spațiile publice. De asemenea, centrele de tineret, centrele culturale, cele educaționale și recreative, bibliotecile, muzeele și teatrele pot fi proiecte de investiții finanțate din bugetul alocat axei 13. În final, se urmărește creșterea gradului de satisfacție a locuitorilor pentru serviciile publice, al numărului celor care beneficiază de aceste servicii și, în final, orașe mici și mijlocii mai atractive, cu o calitate mai bună a vieții.
În ceea ce privește investițiile în spațiile publice urbane, sunt încurajate construirea, extinderea, modernizarea sau reabilitarea drumurilor publice din limitele administrative ale orașelor. Se pot transforma străzi urbane în zone pietonale sau instala sisteme de supraveghere video.
Abordare integrată
Prioritatea de investiții în cadrul axei este oferirea de sprijin pentru regenerarea fizică, economică și socială a comunităților defavorizate din regiunile urbane și rurale. În cadrul unui proiect depus pe această axă, cel puțin 50% din cheltuielile eligibile sunt destinate investițiilor referitoare la clădiri. Se vor finanța acele proiecte care fac parte dintr-o strategie de dezvoltare locală și sunt complementare cu strategiile naționale sau regionale relevante. Un alt principiu de acordare a finanțării este nivelul de dezvoltare al orașului sau municipiului (cu excepția celor resedință de județ), în sensul în care sunt vizate zonele cu venituri reduse și grad redus de dezvoltare. De asemenea, se punctează contribuția investiției la realizarea obiectivului specific al Regio, dar și calitatea și sustenabilitatea acesteia. În plus, proiectele trebuie să respecte principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea. Nu în ultimul rând, este extrem de importantă complementaritatea cu alte investiții finalizate sau în curs de implementare, care aparțin altor axe prioritare, programe operaționale sau al căror buget provine din alte surse de finanțare. Toate acestea fac parte din abordarea integrată pe care dorește să o respecte această axă.
Apelurile de proiecte
În 28 martie 2017, au fost lansate apelurile de proiecte aferente axei 13. Închiderea depunerii este 30 august 2018, iar alocarea financiară pentru cele trei apeluri este de aproximativ 230,6 milioane de euro. Valoarea minimă eligibilă pentru un proiect este de 100.000 de euro, iar cea maximă – de 5 milioane de euro. Ratele de cofinanțare sunt: 85% din Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR), 13% de la bugetul de stat, iar 2% este contribuția solicitantului. În cazul parteneriatelor încheiate cu ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale, cofinanțarea din partea solicitantului va fi asigurată numai de UAT-uri sau de instituțiile publice.
Indicatorii de realizare sunt metrii pătrați de spații deschise create sau reabilitate în zonele urbane, metrii pătrați de clădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urbane, numărul persoanelor care trăiesc în orașe mici și mijlocii unde s-au implementat strategii de dezvoltare locală, precum și numarul clădirilor publice construite, modernizate sau extinse.
Mai multe detalii pe www.inforegio.ro
Link : www.inforegio.ro?utm_source=articole&utm_content=articol07
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
