Recensământul, la Secret. Lipsesc informații despre etnie, limbă și religie în 2,5 milioane de cazuri. ”Rezultatele-pure speculații. Pot fi aruncate la gunoi”

Institutul Național de Statistică a făcut un secret atât din metodologia după care s-a realizat recensământul, cât și din metodologia de validare a datelor. Nu se cunoaște nici instituția care va valida aceste date. Ca urmare, experții consultați de DCNews nu înțeleg cum s-a ajuns la rezultatele comunicate, dacă există  explicații pentru neconcordanțe sau dacă cifrele au fost scoase din pix.

Mircea Kivu, postare incendiară pe Facebook 

Sociologul Mircea Kivu a remarcat pe pagina sa de Facebook  că  ”pentru aproximativ 2,5 milioane de persoane, adică 14% din totalul populației recenzate, lipsesc informațiile referitoare la etnie, limba maternă și religie.

În aceste condiții, scrie Mircea Kivu, orice considerații privind evoluția unei etnii sau a unui cult religios sunt pure speculații. Practic, informațiile din aceste capitole pot fi aruncate la gunoi. În comunicatul însoțitor ni se spune că asigurarea completitudinii datelor individuale s-a realizat, pentru circa 1 milion de persoane, prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative. Înțeleg că pentru acest milion de persoane nu au putut fi aflate informațiile privind etnia și religia. 

Mai greu îmi e să înțeleg de ce lipsesc aceste informații pentru diferența până la 2,5 milioane. Să fi „uitat” recenzorii să întrebe? Greu de crezut. Să fi refuzat 1,5 milioane de persoane să-și declare apartenența etnică și pe cea religioasă? Cred că Institutul Național de Statistică e dator cu niște clarificări”, a scris Mircea Kivu.

Două comunicate, două rezultate contradictorii

Sociologii consultați de DCNews confirmă inadvertențele și arată că din declarațiile oficiale avem două rezultate contradictorii.

În comunicatul emis în iulie, INS  susține că 4,8% persoane nu s-au recenzat (fie prin recenzori, fie prin autorecenzare), acestea reprezentând aproximativ 1 milion de oameni (915 mii persoane).

În 31 iulie 2022, INS declara public faptul că au fost recenzate (prin autorecenzare+ recenzare prin operatori) 18,15 milioane de români. Normal, inputarea din date instituționale viza numai acele 915.000 de persoane. În comunicatul de presă de la finalizarea recensământului se menționează că 16,6 milioane de persoane  și-au declarat etnia. Altfel spus, în decembrie au apărut 2,4 milioane persoane care nu și-au declarant etnia.

Cifrele sunt contradictorii. Ar fi util că INS să publice situația celor care nu și-au declarat etnia. Prin autorecenzare nu puteau face acest lucru pentru că formularul ar fi trebuit returnat de INS. Recenzorii au notat refuz de răspuns la această întrebare? Aveau voie să facă acest lucru? Ar trebui, de asemenea, să fie publicate metodologiile și să cunoaștem instituția care va valida rezultatele.

”NU aveam cum să uităm de întrebare”

În secțiunea de comentarii de pe pagina lui Mircea Kivu, unul dintre recenzori îi răspunde sociologului: ” Recenzorii NU aveam cum să uităm, întrebarea (despre etnie, limbă, religie-n.red.) a fost obligatorie, nu aveai cum să închizi chestionarul fără să o completezi și dacă îl dădeai neterminat ți-l întorcea de la supervizare”, scrie Mihaela Elena Ivan, care precizează că rubrica era obligatorie.”Aveai dreptul să alegi oricare din religiile din listă sau fără religie. Refuzul (de completare a rubricii-n.red.) nu a fost o opțiune”.

.Un alt comentariu, semnat de Marius Ghincea, exprimă, de fapt, părerea mai multor cititori, dar și opiniile unor experți: ”Impresia mea este că toți cei 2.5 au fost adăugați pe baza datelor administrative, de la evidența populației. Nu doar numărul de 1 milion menționat în comunicatul INS”.

Radu Carp: Neîncredere în autorități, fenomen circular

Profesorul Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București remarcă, tot în secțiunea de comentarii la postarea lui Mircea Kivu, un fenomen interesant.

”Ne aflăm în prezența unui fenomen circular, scrie prof. Carp. Neîncrederea în autorități în general a generat refuzul recensământului (sau măcar a unor rubrici), critica rezultatului final accentuează de fapt acesta neîncredere, ceea ce face că la următorul recensământ fenomenul să fie și mai amplu și așa mai departe.

Undeva trebuie rupt acest lanț vicios. INS ar trebui să comande studii cu privire la motivațiile acestei neîncrederi și să spună public problemele cu care s-a confruntat”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News