O singură țară s-ar zice că se interesează de opinia Comisiei. Aceasta este Olanda care a blocat accesul Bucureștiului și Sofiei la Spațiul Schengen și-l condiționează de două rapoarte MCV pozitive consecutive.
Iar Comisia Europeană, plictisită de acest exercițiu care nu a avut efectul scontat, ar dori să renunțe la el. De aceea, anul trecut ea afirma că România a făcut progrese majore. Evenimentele politice care au urmat în România au făcut însă ca aceste progrese să fie umbrite. A fost cazul Ordonanței de Urgență 13 care, cu toate că a fost retrasă, a lăsat urme adânci. Pachetul legilor justiției, aflat acum la Parlament, a iscat controverse, iar Bruxelles amintea zilele trecute că o consultare a Comisiei de la Veneția ar fi binevenită.
Iar raportul din acest an se va apleca din nou asupra celor 12 recomandări făcute deja anul trecut, din care doar un sfert au fost îndeplinite total. Ministrul Justiției susține că toate recomandările au fost transpuse în practică.
În aceste condiții, Comisia nu poate recomanda și nici măcar aminti ridicarea MCV-ului, așa cum și-ar dori Bucureștiul.
Tot ce a putut face Comisia Juncker, care vrea să se descotorosească de MCV până în 2019, a fost să grăbească data publicării rapoartelor astfel încât aceasta să nu coincidă cu Președinția bulgară a UE, la începutul anului viitor.
La drept vorbind, problemele române și bulgare, considerate pe vremuri de neimaginat pentru UE, par acum mici față de acțiunile nedemocratice ale guvernului polonez și de asasinarea unui ziarist în Malta. UE, aflată de altfel și pe cale de a-și pierde un stat membru, are deci probleme mai mari și mai urgente.
Se adaugă aici polemica provocată de violențele care au acompaniat referendumul din Catalonia. Dacă ne gândim și la campania de denigrare a UE condusă de Ungaria în acest moment, ne imaginăm fără dificultate că România și Bulgaria nu mai pot aștepta ca Bruxelles să le rezolve problemele.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
