România riscă să intre într-o criză foarte mare dacă dobânzile la care se împrumută vor creşte cu 2 sau 3 puncte procentuale din cauză că pieţele percep deficitul bugetar ca fiind mare, a afirmat, sâmbătă, la Sinaia, şeful Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR), Eugen Rădulescu, menţionând că vorbeşte în nume personal.
'La noi lucrurile se pun şi aşa şi aşa, ca să zic aşa. Pe de o parte, avem o pondere în PIB a datoriei mult mai mică decât Italia - şi asta e de bine, dar în acelaşi timp nu avem nici istoria creditării, nici economia din spatele datoriei foarte puternice, aşa încât noi plătim mult mai mult decât plătesc italienii pentru aceeaşi datorie. Şi dacă dobânzile vor urca încă cu două, trei puncte procentuale, pentru că deficitul nostru este perceput de pieţe ca mare, s-a terminat! Deci, aceasta este problema! Problema este că economia noastră este mică, chiar dacă a crescut destul de rapid în ultimii ani. Riscăm să intrăm într-o criză foarte mare, dacă ajungem la un deficit bugetar mare - mare înseamnă 4%, înseamnă 5%, înseamnă 3,5%. Deocamdată nu am ajuns acolo. Deocamdată stăm bine, dar în orice caz suntem departe de MTO. MTO este 1%', a spus Eugen Rădulescu, la un seminar organizat la Sinaia de Consiliul Concurenţei şi Consiliul Patronatelor Bancare din România.
Totdeauna vine atunci când nu te aştepţi
Acesta a menţionat că România nu va intra în criză a doua sau a treia zi, ci acest lucru se poate întâmpla şi după un an sau doi. 'Recesiunea vine de obicei atunci când nu o aştepţi. Niciodată recesiunea în lume nu a venit atunci când fusese trâmbiţat 'Vine recesiunea!'. Nu. Totdeauna vine atunci când nu te aştepţi', a menţionat Rădulescu.
Potrivit acestuia, România are nişte date fundamentale ale economiei care o ajută, cum ar fi faptul că datoria publică este încă în parametri modeşti faţă de restul Uniunii Europene, 35-37% din PIB, dar şi faptul că maturitatea medie a datoriei a crescut în ultimii cinci ani.
'Nu ne ajută că este deficitul bugetar mare. Banca Naţională a făcut un calcul care arăta acum doi ani că acel MTO, celebrul MTO are o noimă. Ar trebui să avem deficitul bugetar undeva în zona lui MTO, aducă unu şi ceva la sută. Pe acest deficit de unu şi ceva la sută se stabilizează şi scade în timp datoria publică, altfel ea creşte şi vine un moment...să nu uităm că suntem în momentul în care dobânzile sunt foarte mici pe plan internaţional, sunt încă foarte mici pe plan internaţional, dar dacă ele vor creşte cu două puncte, cu trei puncte, cu patru puncte, nu mai e acelaşi lucru. Deja presiunea pe datorie creşte foarte, foarte mult. Uitaţi, avem cazul Italiei, datorie publică de 138% din PIB, dar datoria este cea mai mare parte datorie internă. Adică, italienii cumpără titluri de stat şi finanţează ei datoria publică. Din acest motiv datoria lor publică este suportabilă. Creşterea PIB-ului este suficient de mare încât să meargă dacă stau pe un deficit de 0,8%. Uite că acum Guvernul lor a zis că o creştem de la 0,8% la 2,4%, foarte strânsă totuşi, şi imediat ce s-a întâmplat treaba acesta li s-a înrăutăţit costul de împrumut pentru că piaţa a zis că nu se poate, nu te mai poţi duce acolo', a spus Eugen Rădulescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
