Consumul, cea mai mare contribuție la dinamica pozitivă a PIB
”Economia României a avut o creștere, în termeni reali, de 5,9%, atât pe fondul efectului de bază (contracție de 3,9% în 2020), cât și datorită impactului măsurilor fiscale guvernamentale, precum și a revenirii încrederii consumatorilor și operatorilor economici, care și-au utilizat economisirea forțată din perioada pandemiei. Pe latura cererii, consumul gospodăriilor populației a avut cea mai mare contribuție la dinamica pozitivă a PIB real (cu 4,7 pp), urmat de consumul administrațiilor publice (+0,8 pp) și formarea brută de capital fix (+0,6 pp). Contribuția pozitivă a variației stocurilor (+1,6 pp) a fost compensată de cea a exportului net de bunuri și servicii (-1,8 pp, pe fondul perturbării lanțurilor de aprovizionare globală). Din perspectiva ofertei, avansul PIB a fost determinat de aproape toate ramurile economiei naționale, în special de comerțul cu amănuntul și ridicata (+1,8 pp), industrie (+1,1 pp), sectorul informații și comunicații și impozitele nete pe produs (cu câte +0,8 pp fiecare), iar în sens contrar, dar cu ponderi marginale, sectorul construcțiilor și cel al intermedierilor financiare și al asigurărilor.” arată raportul anual al Consiliului Fiscal pe anul 2021.
”În anul 2021, în contrast cu anul 2020 caracterizat de rate ale inflației reduse, aceasta a înregistrat o recrudescență către finalul anului – de la 3,0% în ianuarie la 8,2% în decembrie 2021. Și creșterea prețurilor, măsurată prin deflatorul PIB, s-a situat la un nivel net superior celui anticipat în SFB 2021-2023, respectiv la 5,4%, față de 2,8%. Deficitul de cont curent și-a continuat trendul ascendent, majorându-se la 7% în 2021 (+2 pp comparativ cu 2020), cu reducerea la 65,5% (de la 70,7% în 2020) a acoperirii sale prin fluxuri non-generatoare de datorie (soldul participațiilor la capital aferente investițiilor străine directe, inclusiv profitul reinvestit și cel al fondurilor europene de natura transferurilor de capital).
Piața muncii a avut o evoluție pozitivă, numărul mediu de salariați crescând cu 1,5% față de anul anterior, ceea ce corespunde unei reduceri cu 0,5 pp a ratei șomajului BIM. Câștigul salarial mediu brut a continuat evoluțiile ascendente din anii anteriori, înregistrând un avans de 7% față de anul 2020.
A fost depășit pragul de alertă
Cele două rectificări bugetare operate pe parcursul anului 2021 au consemnat o amplă revizuire ascendentă a veniturilor bugetare, pe fondul recuperării peste așteptările inițiale a impozitelor amânate la plată de către companii în anul precedent, precum și sub impactul evoluțiilor macroeconomice mai favorabile decât se anticipase la elaborarea proiectului de buget. Cu toate acestea, cele două rectificări nu au prevăzut, cum ar fi fost necesar, o diminuare a deficitului bugetar țintit, veniturile suplimentare fiind alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli și
3 ani este de 5,6% din PIB, fiind depășit pragul de alertă de 4% stabilit de Tabloul de bord european, ceea ce evidențiază un dezechilibru macroeconomic extern major și o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor. Economia românească este caracterizată de un nivel înalt al deficitelor gemene, care implică provocări foarte mari pentru stabilitatea economică a țării și care reclamă consolidare fiscală.” mai arată raportul.
Rectificările bugetare nu au prevăzut o diminuare a deficitului bugetar
”Cele două rectificări bugetare operate pe parcursul anului 2021 au consemnat o amplă revizuire ascendentă a veniturilor bugetare, pe fondul recuperării peste așteptările inițiale a impozitelor amânate la plată de către companii în anul precedent, precum și sub impactul evoluțiilor macroeconomice mai favorabile decât se anticipase la elaborarea proiectului de buget. Cu toate acestea, cele două rectificări nu au prevăzut, cum ar fi fost necesar, o diminuare a deficitului bugetar țintit, veniturile suplimentare fiind alocate integral pentru majorări ale agregatelor de cheltuieli și chiar consemnându-se creșteri suplimentare ale cheltuielilor bugetare.” mai arată opinia CF.
”O problemă de securitate economică națională”
Consiliul Fiscal continuă: ”Această situație a complicat procesul de consolidare bugetară, CF subliniind în Opiniile sale că este obligatoriu ca un control riguros al cheltuirii banului public (cheltuieli care să asigure bunuri publice de bază pentru cetățeni și care concomitent să țină cont de constrângerile impuse de consolidarea bugetară) să fie combinat cu creșterea semnificativă a veniturilor fiscale. Majorarea veniturilor fiscale a devenit o problemă de securitate economică națională, având în vedere urgențe economice actuale și provocări viitoare foarte mari pentru România.”
Investiții de 5% din PIB
”În anul 2021, cheltuielile de investiții ca procent din PIB au fost de 5% din PIB, nivel similar celui înregistrat în anul anterior, dar în condițiile unei dinamici a PIB nominal de 11,6%. Creșterea nominală comparativ cu anul anterior a fost de 6,1 mld. lei, avansul fiind datorat proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post aderare (+6,9 mld. lei), sursele din economia internă fiind mai mici cu cca. 1,3 mld. lei față de anul 2020. În contextul volumului însemnat de fonduri europene destinate investițiilor de care beneficiază România, creșterea investițiilor publice printr-o absorbție îmbunătățită a fondurilor UE este esențială pentru a elimina decalajele de infrastructură, simultan cu creșterea calității programării și implementării proiectelor de investiții.” conform raportului citat.
”Poziționarea României la coada clasamentului din perspectiva colectării veniturilor bugetare ca pondere în PIB în ultimii 6 ani este și efectul unei administrații fiscale insuficient modernizate, reformele inițiate în acest sens în urmă cu 10 ani realizându-se fie într-un ritm lent, fie au fost anulate” mai precizează CF.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
