Luni dimineaţa, la hub-ul TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc preţurile de referinţă pentru gazul natural în Europa, cotaţiile pentru luna viitoare au scăzut cu până la 8,3%, continuând o tendinţă de scădere care a început săptămâna trecută. Germania, Marea Britanie şi alte state europene intenţionează să cheltuie mai multe miliarde de euro pentru a-şi reduce dependenţa de importurile ruseşti, salvând companiile energetice locale şi plafonând preţurile pentru a reduce povara pentru firme şi gospodării.
În jurul orei 8:53 a.m. la Amsterdam, cotaţia la gaze naturale se situa la 175 de euro pentru un Megawatt-oră, în scădere cu 6,8% faţă de preţul înregistrat la închiderea şedinţei precedente, cel mai redus nivel de după 25 iulie.
Discuţiile cu privire la propunerile Comisiei Europene destinate să reducă impactul crizei energetice continuă şi trebuie aprobate şi de statele membre. Planul include strângerea a 140 de miliarde de euro de la companiile energetice, precum şi ţinte obligatorii pentru reducerea consumului de electricitate şi oferirea de lichiditate.
Guvernul german a decis vineri să preia controlul asupra unei rafinării deţinute de grupul petrolier rus Rosneft PJSC, acesta fiind primul pas într-un proces de restructurare la finalul căreia Berlinul ar urma să preia o mare parte din sectorul energetic al celei mai mari economii europene. Potrivit unor surse din apropierea discuţiilor, Guvernul german poartă de asemenea discuţii cu privire la naţionalizarea celor mai mari importatori din Germania, Uniper SE şi VNG AG.
Chiar dacă au mai scăzut în ultimele săptămâni, preţurile la gaze sunt în continuare de şapte ori peste media pentru această perioadă a anului, accelerând inflaţia şi punând economiile în pragul recesiunii. Cererea este aşteptată să crească gradual înainte de sezonul de termoficare, care începe la 1 octombrie.
Criza energetică. Organizaţiile de mediu iau măsuri juridice împotriva deciziei UE de a eticheta drept verzi gazul şi energia nucleară
Un grup de organizaţii de mediu, printre care WWF şi Greenpeace, a înaintat o moţiune prin care cere Comisiei Europene să revizuiască regulamentul şi în cele din urmă să îl retragă.
În cazul în care Comisia Europeană nu va retrage legislaţia, activiştii de mediu intenţionează să sesizeze Curtea Europeană de Justiţie (CEJ).
Începând din ianuarie, gazul şi energia nucleară ar urma să fie incluse într-o aşa-numită taxonomie, care defineşte zonele în care cetăţenii şi companiile pot investi bani pentru a combate schimbările climatice.
Măsura a fost aprobată de Parlamentul European şi statele membre, în ciuda criticilor că arderea gazului produce dioxid de carbon (CO2) care este dăunător pentru mediu şi că nu există o soluţie definitivă pentru depozitarea deşeurilor radioactive de la centralele nucleare.
Organizaţiile de mediu susţin că noua clasificare încalcă legislaţia UE privind clima şi contrazice obiectivele Acordului de la Paris asupra climei de a limita, dacă este posibil, încălzirea globală la 1,5 grade Celsius.
Unii activişti evidenţiază că preţurile la gaz sunt principala sursă a creşterii costului vieţii, iar promovarea energiei bazate pe gaz ar fi contrară obiectivelor UE privind energia curată.
Criticile din partea organizaţiilor de mediu la adresa politicilor CE privind clima s-au înmulţit în ultimele zile.
Un alt grup de activişti a deschis un proces la CEJ vineri prin care contestă clasificarea de "prietenoase cu mediul" acordată unor proiecte de bioenergie şi de silvicultură, susţinând că o astfel de etichetare ar alimenta defrişările.
Săptămâna trecută, unele organizaţii nonguvernamentale s-au retras dintr-o platformă consultativă care a lucrat la noua clasificare împreună cu Comisia Europeană. notează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
