În cadrul articolului a propus o grilă simplificată pentru analiza (in)eficenţei şi (in)utilităţii preşedinţilor României.
Argumentaţia grilei, după cum se precizează pe qmagazine.ro, conţine următoarele precizări: „După evenimentele din 1989, în plan internaţional, România a căpătat, alături de celelalte state comuniste, statutul de ţară învinsă în Războiul Rece, cel de-al Treilea Război Mondial. În plan intern, sistemul securisto-comunist s-a perpetuat la putere cam aşa: populând toate partidele nou apărute prin nomenclaturiştii PCR de la nivelul doi în jos, plus informatorii fostei Securităţi; preluând conducerea serviciilor secrete şi a instituţiilor de forţe prin ofiţeri cu grad mai mic decât general; construind mediul privat de afaceri şi cel de influenţă mediatică sau culturală cu ajutorul acoperiţilor şi agenţilor de influenţă ai serviciilor secrete comuniste.
Românii, înţelegând prea puţin din ceea ce se petrecea, îşi doreau unanim democraţie, justiţie independentă, economie de piaţă, locuri de muncă stabile şi mai bine plătite, circulaţie liberă în lume, afirmarea unei Românii respectate în plan internaţional, plus mute alte deziderate individualizate. Apărea astfel limpede ceea ce trebuia să facă un preşedinte al României postdecembriste."
În continuarea articolului a fost realizată o grilă simplificată, ce conţine trei puncte, A, B, respectiv C:
A. Să militeze pentru integrarea euroatlantică, garant subînţeles al dezideratelor enumerate mai sus.
B. Negocierea unei cote cât mai mari şi profitabile pentru capitalul naţional în ansamblul economiei româneşti, în condiţiile în care „statutul de ţară învinsă", menţionat mai sus, reclamă cedări materiale, precum şi de suveranitate, în avantajul şi beneficiul reprezentanţilor învingătorilor din Războiul Rece.
C. Fructificarea capitalului geopolitic românesc, potenţat putemic dupe 1989 prin proaspătul statut de graniţă la lumea postsovietică.
Pe baza celor trei puncte, a fost făcută o analiză în care, pe rând, protagonişti au fost: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu şi Klaus Iohannis.
În ceea ce-l priveşte pe actualul preşedinte al României, se precizează că „a devenit azi un promotor influent al europenismului şi un interlocutor semnificativ al reconstrucţiei UE" (punctul A). De asemenea, se precizează că „nu a reuşit încă să genereze proiecte concrete pentru coagularea energiilor capitalului românesc şi dă senzaţia în continuare că nu este preocupat de subiect" (punctul B), potrivit articolului publicat pe qmagazine.ro.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
