Este primul turneu al preşedintelui francez în sud-estul Europei direct afectat de conflictul declanşat de Moscova la sfârşitul lui februarie. Foarte aşteptată de săptămâni întregi, vizita sa în Ucraina ar putea avea loc în curând în compania cancelarului german, Olaf Scholz, şi a premierului italian, Mario Draghi, potrivit presei de la Berlin şi Roma. Informaţie neconfirmată de Palatul Elysee care a precizat că 'nimic nu a fost stabilit' până în prezent. Ar fi cu atât mai important cu cât Franţa deţine până la 30 iunie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene.
Emmanuel Macron, însoţit de miniştrii de externe, Catherine Colonna, şi apărării, Sébastien Lecornu, va ajunge la sfârşitul zilei la baza Mihail Kogălcineanu, lângă Constanţa, principalul port românesc la Marea Neagră, punct devenit extrem de strategic de la începutul războiului.
Franţa desfăşoară 500 de militari
După ce va fi întâmpinat de premierul român, Nicolae Ciucă, şeful statului francez va discuta cu forţele misiunii Aigle, lansată în cadrul întăririi de către NATO a 'poziţiei sale de descurajare şi defensive pe flancul său estic al Europei'. Naţiune-cadru în această operaţiune, Franţa desfăşoară 500 de militari, dintre care 350 din armata terestră, din diferite unităţi. Aceştia formează Batalionul 'vârf de lance' ('Spearhead Battalion') împreună cu 300 de soldaţi belgieni care vor fi înlocuiţi de olandezi în lunile următoare.
Miercuri dimineaţă, i se va alătura la baza NATO preşedintele României, Klaus Iohannis, după care Emmanuel Macron va exprima 'un mesaj foarte clar al angajamentului nostru faţă de aliaţii din NATO şi partenerii europeni', potrivit preşedinţiei franceze care insistă asupra 'investiţiei foarte semnificative' pe care îl reprezintă.
Franţa a instalat recent acolo un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie. Această misiune va continua să crească în putere cu un total de 1.000 de militari şi întăriri cu tancuri Leclerc până la sfârşitul anului. La orele prânzului, Emmanuel Macron va fi primit la Chişinău, capitala Republicii Moldova, de preşedinta Maia Sandu, cu care a dezvoltat 'o relaţie de încredere' după ce a primit-o de trei ori la Paris din februarie 2021.
Primul preşedinte francez care vizitează România de la Jacques Chirac în 1998...
Primul preşedinte francez care vizitează această ţară de la Jacques Chirac în 1998, Emmanuel Macron, alături de Catherine Colonna, va exprima 'sprijinul (Franţei) în cel mai direct mod posibil' pentru această fostă republică sovietică, afectată în mod deosebit de invazia rusă a Ucrainei, cu care are o frontieră comună.
Pentru aceasta, Franţa ajută financiar şi material Republica Moldova, care dă dovadă de o 'solidaritate excepţională' în primirea refugiaţilor ucraineni: peste 480.000 au trecut frontiera acolo şi 80.000 sunt în continuare prezenţi. Cu o populaţie de 2,6 milioane de locuitori, această ţară, una dintre cele mai sărace din Europa, şi-a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană la 3 martie, la fel ca Ucraina (28 februarie) şi Georgia (3 martie).
O cerere asupra căreia Comisia Europeană va decide în zilele următoare înainte de a fi discutată la summitul european din 23 şi 24 iunie de la Bruxelles. În cursul vizitei sale la Paris în mai, preşedinta Maia Sandu a salutat public 'iniţiativa' lansată de Emmanuel Macron de a crea o comunitate politică europeană, despre care a spus că va permite ţării sale 'să accelereze' intrarea în UE. 'Înţelegem că aderarea este un proces lung şi complex, care necesită mult efort şi multă muncă. Nu căutăm o scurtătură pe această cale', a explicat ea.
Citește și - Emmanuel Macron vrea mai mult armament pentru Franța
Președintele Emmanuel Macron și-a anunțat intenția de a crește armamentul Franței.
Președintele francez Emmanuel Macron și-a anunțat intenția de a revizui legea de planificare militară pentru 2019-2025, în vederea creșterii armamentului țării.
El a explicat acest lucru prin faptul că, pe fondul evenimentelor din Ucraina, este necesară „adaptarea mijloacelor la ameninţări”, potrivit Le Figaro. Macron ar fi făcut aceste declarații luni, la deschiderea expoziţiei de arme Eurosatory din suburbiile Parisului.
„I-am cerut ministrului și șefului de stat major al Forțelor Armate să reevalueze această lege de programare militară în următoarele săptămâni, în lumina contextului geopolitic”, a spus Emmanuel Macron.
Emmanuel Macron: Franța a intrat în economia de război
Potrivit președintelui Macron, Franța „a intrat în economia de război, în care, cred, ne vom stabili pe termen lung”.
La începutul lunii iunie, Emmanuel Macron a declarat deja că în țară companiile industriale naționale ar trebui să intensifice producția de arme în interesul țării lor. Emmanuel Macron a început în 2017 o creștere bruscă a creditelor pentru Apărare, după mai mulți ani de deficit. Bugetul Ministerului Forțelor Armate ale Franței va crește din nou în 2022, la 40,9 miliarde de euro, în conformitate legea de planificare militară pentru 2019-2025 care prevede ca bugetul să ajungă la 50 de miliarde de euro în 2025.
Potrivit cotidianului Le Monde, Direcția Generală a Armamentelor (DGA) intenționează să propună un text legislativ care să permită rechiziționarea, în anumite împrejurări, de materiale sau companii civile în scopuri militare, în timp ce războiul din Ucraina a pus în evidență slăbiciunea stocurilor militare în țările occidentale.
Emmanuel Macron riscă să piardă alegerile din Franța. Reformele președintelui, amenințate de ascensiunea stângii unite și a extremei drepte
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, este departe de a fi sigur că îşi va păstra majoritatea absolută în Adunarea Naţională, chiar dacă se aşteaptă ca alianţa sa să rămână principala forţă în Franţa după primul tur al alegerilor legislative, care au fost marcate de o avansare puternică a stângii unite şi a extremei drepte, relatează AFP.
Va trebui să aşteptăm al doilea tur de scrutin, duminica viitoare, pentru a şti dacă Emmanuel Macron, reales pe 24 aprilie pentru un al doilea mandat de cinci ani în fruntea statului, va putea sau nu să-şi păstreze această majoritate absolută şi, dincolo de asta, capacitatea de a-şi pune în aplicare liber politicile de reformă. Vezi continuare aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
