PNL cere Avocatului Poporului să sesizeze CCR privind alegerile locale

PNL cere Avocatului Poporului, printr-o scrisoare deschisă, să sesizeze CCR, invocând o excepţie de neconstituţionalitate, astfel încât primarii să fie aleşi din două tururi de scrutin. Concret, se are în vedere discutarea articolului 101 alineatul 2 din Legea 115/2015 care prevede că "la alegerea primarilor este realizată într-un singur tur de scrutin: Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate", se arată în comunicatul de presă al PNL.

În scrisoarea deschisă Alina Gorghiu precizează că revenirea la două tururi nu poate fi privită drept o ,,tentativă de manipulare"

Redăm, în continuare, scrisoarea adresată de PNL:

"Având în vedere atribuțiile Avocatului Poporului prevăzute de Constituție în privința "apărării drepturilor şi libertăţilor persoanelor", precum și prevederea constituțională care permite ridicarea directă a excepțiilor de neconstituționalitate în privința legilor aflate în vigoare,

Vă solicităm sesizarea cu celeritate a Curții Constituționale în sensul ridicării excepției de neconstituționalitate asupra articolului 101 alineatul 2 din Legea 115/2015 care prevede că la alegerea primarilor este realizată într-un singur tur de scrutin: Este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În susținerea acestei solicitări vă transmitem argumentația care stă la baza solicitării noastre, precum și considerentele pentru care susținem că alegerea primarilor este constituțională doar în măsura în care este realizată de o majoritate a cetățenilor care se exprimă prin vot. Acest lucru poate fi realizat prin revenirea la formula alegerii în două tururi de scrutin.

Alegerea primarilor în 2 tururi de scrutin duce la corectarea unei erori în privința standardului minim de legitimitate/reprezentativitate pe care trebuie să-l îndeplinească alegerile.

Trecerea de la un singur tur de scrutin la 2 tururi de scrutin NU presupune modificarea sistemului electoral (rămâne uninominal majoritar), ci completarea lui prin introducerea condiției obținerii cel puțin a unei majorități de 50% plus 1.

2 tururi de scrutin înseamnă revenirea la formula inițială (nu este o formulă nouă) utilizată la alegerile locale din 1992, 1996, 2000, 2004, 2008.

Constituția nu permite exercitarea suveranității poporului altfel decât prin intermediul voinței populare a unei majorități, exprimată prin alegeri.

Recomandările organismelor internaționale de profil, cum este cazul Comisiei de la Veneția, nu interferează în acest caz întrucât principiul fundamental pe care îl au în vedere este consolidarea exercițiului democratic.

Astfel, 2 tururi de scrutin presupun mai multă legitimitate, mai multă reprezentativitate și în final mai multă democrație. Din acest motiv, demersul nu poate fi considerat decât unul democratic.

1. Majoritatea (cel puțin 50% plus unu din voturi) este capitală pentru alegerea primarilor pentru că transpune prevederile constituționale care conturează sensul legitimității/reprezentativității. Alegerea primarilor într-un singur tur încalcă principiul majorității consacrat de Constituție.

Alegerile într-un singur tur de scrutin permit atribuirea mandatului de primar candidatului care obține cel mai mare număr de voturi. Actuala formulă legislativă NU impune condiția obținerii unei majorități de 50% plus unu din numărul voturilor exprimate.

Astfel, mandatul de primar poate fi alocat candidatului care NU beneficiază de încrederea comunității, în pofida faptului că o majoritate s-a exprimat în defavoarea sa optând pentru alți candidați, care cumulează împreună peste 50% din opțiuni.

În consecință, se poate cu ușurință aprecia faptul că primarul ales își va exercita mandatul împotriva voinței populare a comunității pe care ar trebui să o reprezinte. Acceptarea unei asemenea posibilități înseamnă a nega principiul reprezentativității și condiția de legitimitate rezultată de prevederile constituționale.

[citeste si]

Eludarea principiului majorității (în sensul a jumătate plus unu) face posibilă situația în care o comunitate este reprezentată de un primar ales cu mult peste 50% din voturi, în vreme ce o altă comunitate are în fruntea sa un ales care a obținut 15% din sufragii.

Voința majorității este principiul după care se definește democrația constituțională. Guvernarea, chiar și locală (din care face parte primarul), nu poate fi realizată de o minoritate întrucât suveranitatea poate fi materializată doar prin respectarea principiului majorității. În caz contrar, ar însemna că se abdică de la un element definitoriu al democrației potrivit căruia guvernarea este realizată "de către și pentru popor", adică de o majoritate care se află mai aproape idealul unei voinţe unitare decât o minoritate.

În acest sens, acord cu noțiunea de majoritate, Art.2 din Constituţie menționează: "(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu."

În același timp, Art. 121, alin. 1 din Constituție prevede că: "Autorităţile administraţiei publice, prin care se realizează autonomia locală în comune şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi, în condiţiile legii".

Constituția României atribuie conceptului de majoritate un singur sens, acela de cel puțin jumătate plus unu din opțiuni!

Legea fundamentală face distincție în privința noțiunii de majoritate – majoritatea simplă (50% plus 1 din voturile exprimate), majoritatea absolută (50% plus 1 din numărul total al membrilor/alegătorilor) și majoritatea calificată ( 2/3 din numărul membrilor/alegătorilor)

În raport cu aceste sensuri ale majorității (toate acestea privind cel puțin jumătate plus unu din voturi) Constituția stabilește validarea prin vot a unor decizii:

alegerea Președintelui României ( art. 81 din Constituție)
suspendarea Președintelui României/ punerea sub acuzare ( art. 95-96 din Constituție)
desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru și acordarea încrederii Guvernului ( art. 103 din Constituție)
retragerea încrederii Guvernului ( art. 113 din Constituție)
cvorumul necesar Parlamentului ( art. 67 din Constituție)
adoptarea legilor în Parlament ( art. 76 din Constituție)
votarea tratatelor UE (art. 148 din Constituție)
adoptarea proiectului de revizuire a Constituției în Parlament ( art. 151 din Constituție)

Constituția României NU recunoaște alte sensuri ale majorității, iar folosirea altor interpretări contravine atât spiritului legii fundamentale, cât și literei acesteia, reprezentând în fapt un abuz.

Utilizarea noțiunii de "majoritate relativă" (termen folosit în domeniul electoral pentru a defini situația în care o propunere întrunește cel mai mare număr de voturi, dar nu depășește 50% plus 1) poate fi corelată în mecanismele constituționale eventual cu inițierea unor demersuri, dar nu și cu luarea unor decizii.

Totodată, stabilirea rezultatului referendumului (național/local) se realizează în funcție de majoritatea voturilor valabil exprimate, astfel încât decizia aparține celor care reușesc să totalizeze cel puțin 50% plus 1 din opțiuni. Cele două condiții, cea de prezență (30% din listele electorale) și cea de acordare a unui vot valabil exprimat (25% din liste), au fost introduse tocmai pentru a permite unei majorități interesată asupra unei problematici să ia decizia, reducând astfel posibilitatea unei minorități de a bloca decizia prin neparticipare (Decizie CCR, 471/2013) Legea Referendumului

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel