"Majorarea pensiilor cu doar 10% (cum se aude că va fi) păstrează aceleași probleme structurale care au fost invocate pentru imposibilitatea creșterii pensiilor cu 40% și au aceeași "lipsă de surse de finanțare".
1. Ca să parafrazăm un clasic în viață, nu poți crește ceva cu 10% când ceva scade cu 6%(sau chiar doar cu 1,9% cum visează unii).
2. O cheltuială structurală precum pensiile trebuie acoperită din venituri structurale precum contribuțiile. Până la apariția crizei locurile de muncă erau în creștere și șomajul în scădere.
Cu alte cuvinte perspectiva acoperirii pensiilor în plată de către contribuțiile încasate lunar din salarii era pe un trend crescător, deși lovită crunt de eliminarea impozitării contractelor part time la nivel de salariu minim. După criză, cu un număr de minim 500.000 de locuri de muncă pierdute și cu o stagnare a ocupării forței de muncă pe locuri de muncă noi, problema structurală devine acută, deficitul la bugetul de asigurări sociale de stat fiind în creștere pentru că nu mai este alimentat suficient de contribuții.
Din această perspectivă, datorită concedierilor care au loc, deficitul la bugetul asigurărilor sociale de stat crește cu o valoare pe care o estimez la 6 miliarde lei pe anul 2020. Acest deficit este suplimentar față de cel prognozat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, care a fost proiectat la 11,3 miliarde lei.
Chiar dacă măreșți punctul de pensie doar cu 10% și scazi deficitul inițial stabilit pe ultimele patru luni, ar însemna să reduci acel deficit pe patru luni la 2,53 miliarde lei. Aduni cele 2,53 miliarde lei cu cele 6 și ajungi la 8,53 miliarde lei.", a scris Adrian Câciu pe pagina sa de Facebook.
"A mai apărut un deficit. E mai grav"
"Dar asta nu e tot. Pentru că între timp ți-a mai apărut un deficit, deficit creat de șomajul tehnic plătit din același buget al asigurărilor de stat. Acel deficit este de 5 miliarde lei. Și uite așa, adunându-le ajungi la un deficit final la bugetul asigurărilor sociale de stat de 13,53 miliarde lei, cu 2,2 miliarde mai mare decât cel anunțat inițial.
Să revenim, concluzia este că deficitul este mai mare și ceea ce este grav este că este un deficit structural.
Deci nu rezolvi nici o problema, plăteșți tot pe împrumut, rămâne însă presiunea structurală.
3. 10% aplicat otova nu rezolvă nimic pentru pensiile mici.
Dacă tot vrei să ai o anvelopa mai mică ar trebui să te adresezi pensiilor mici cu un procent mai mare și pensiilor mari cu un procent mai mic. Ceea ce nu se spune este că 4 milioane de pensii sunt sub 1200 lei pe luna. În concluzie adânceșți inegalitățile între pensionari.
4. Nu în ultimul rând rămâne mult rostogolita și hulita "lipsa a sursei de finanțare". Ei bine nici majorarea cu 10% nu se face din vreun surplus la buget, se face pe deficit, deci nu are sursă de finanțare.
5. În final nu rezolvi nimic. Dacă tot făceai un efort pe deficit îl făceai pentru a crește puterea de cumpărare a pensionarilor. Cu 40% însemna o creștere reală a puterii de cumpărare de 15%. Dacă creșți doar cu 10% nici măcar nu menții puterea de cumpărare reală actuală.", a mai explicat economistul.
"Creşterea de pensii, pe datorie"
"Ce vreau să spun? Cu oricât ai majora pensiile, o vei face pe datorie anul acesta pentru că ai tăiat veniturile structurale și nici nu ai măsuri active care să creeze venituri structurale, adică locuri de muncă noi care să genereze contribuții.
Cu siguranță vor fi majorări de pensii în acest an. Nu vreau să cred că nu vor fi.
Problema este că atât de mult au rostogolit unii motivații structurale încât, spre ridicolul lor, vor acționa electoral renunțând la ele și vor crește deficitele. Pentru că nu sunt și nu au fost niciodată consecvenți cu ceea ce au afirmat în trecut.", a conchis Adrian Câciu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Acest articol reprezintă o opinie.
Ascultă în română
