Potrivit datelor publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat), încă o cincime (20,4%) din bugetele gospodăriilor din UE în 2020 au fost alocate pentru recreere şi cultură (6,7%), mobilă şi echipamente de casă (4,9%), restaurante şi hoteluri (4,8%), îmbrăcăminte şi încălţăminte (4%).
Studiul indică diferenţe semnificative între statele membre UE. Cheltuielile pentru locuinţă, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili au reprezentat cea mai ridicată pondere din bugetul gospodăriilor în majoritatea statelor membre UE, variind de la 8,4% în Malta la 49,2% în Ungaria. În România, ponderea este similară cu cea din UE, 32,7%.
Pe locul doi se află cheltuielile pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, iar în cazul transporturilor, cea mai ridicată pondere se înregistrează în Danemarca, Germania, Luxemburg, Austria şi Slovenia. În România, ponderea este de 5,2%.
Estonia şi Malta au tipare diferite, alimentele şi băuturile non-alcoolice reprezentând cea mai importantă pondere a cheltuielilor, cu 22,3% şi, respectiv, 19,8% din bugetele gospodăriilor. La polul opus, ponderea cheltuielilor pentru alimente şi băuturi non-alcoolice în totalul cheltuielilor de consum este mai mică de 10% doar în Luxemburg (9,4%). În România, ponderea este de 27,6%, scrie Agerpres.
Vicepreședintele Băncii Centrale Europene avertizează despre următoarea criză financiară.
Sectorul bancar din umbră este ”punctul slab al sistemului financiar” şi ar putea declanşa următoarea criză financiară, a avertizat Luis de Guindos, vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, într-un interviu acordat publicaţiei irlandeze Sunday Business Post, transmit Bloomberg şi publicaţia The Irish Times.
În contextul salvării recente a grupului elveţian Credit Suisse, Luis de Guindos şi-a exprimat încrederea că sectorul bancar european este ”solid şi rezilient”, dar sectorul non-bancar ”ar putea fi o sursă de probleme pentru întregul sistem financiar”, citează Agerpres.
Sectorul non-bancar implică firmele care sunt angajate în activităţi asemănătoare cu cele bancare, dar nu sunt nici înregistrate şi nici reglementate ca bănci. Din această categorie fac parte fondurile, firmele de asigurări, investitorii în capital de risc şi schimburile valutare.
De Guindos a avertizat că firmele din acest sector şi-au asumat ”multe riscuri” în perioada în care ratele dobânzilor erau la un nivel scăzut, iar acum ar putea fi expuse, în urma majorării dobânzilor, ceea ce ar putea afecta sistemul financiar extins.
Principalul motiv de îngrijorare al BCE în privinţa stabilităţii financiare, după problemele de la Credit Suisse Group AG, îl reprezintă sectorul non-bancar, a cărui pondere a crescut în sistemul financiar european, a explicat Luis de Guindos. Acesta a adăugat: "Nu suntem supervizorii sectorului non-bancar. Dar aceste companii sunt interconectate cu băncile pe care le supervizăm în mod tradiţional, şi de aceea ne uităm şi spre acest sector".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
