”Deoarece în ultima perioadă, în spațiul public au apărut în mai multe afirmații inexacte, fac următoarele precizări:
Indemnizațiile pentru limită de vârstă reintră în plată de la data publicării DCCR 261/2022, adică de la data de 10 iunie, plata primei indemnizații trebuie să fie efectuată după scurgerea unei perioade de o lună de la această decizie, adică imediat după data de 10 iulie.
Indemnizația pentru limită de vârstă nu este pensie, așa cum reiese chiar din denumire. Pe cale de consecință, orice comparație cu alte pensii este greșită. Indemnizația pentru limită de vârstă a parlamentarilor are temei constituțional la acordare. Acest temei a fost stabilit de Curtea Constituţională la paragraful 1. al DCCR 279/2006:
”Potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) şi ale art. 61 alin. (1) din Constituţia României, suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, iar Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român.
Această poziţionare a Parlamentului în sistemul autorităţilor publice implică recunoaşterea în favoarea deputaţilor şi senatorilor a unui statut special, cuprinzând şi măsuri de protecţie a demnităţii publice pe care o exercită, de natură să le asigure independenţa şi prestigiul necesar în îndeplinirea atribuţiilor, la adăpost de constrângeri materiale şi tentaţii de corupţie.”
Acest tip de beneficiu este acordat de către stat mai multor categorii de beneficiari: președintele României, judecătorii curții constituționale, magistrații, consilierii Curții de Conturi, militarii, Polițiștii, aviatorii, etc. Deoarece activitățile desfășurate de aceștia sunt diferite, cuantumul fiecărui beneficiu este diferit și orice comparație între aceste beneficii este greșită.Prin decizia 900/2021 CCR a explicat și a decis că aceste beneficii nu sunt discriminatorii față de pensia obișnuită (pensia pentru limită de vârstă încasată de către cei care nu au exercitat aceste activități)
Prin DCCR 900/2021 CCR a decis că nu pot să fie eliminate beneficiile care au avut temei constituțional la acordare, adică beneficiul Președintelui României, al parlamentarilor, al judecătorilor Curții Constituționale, al Magistraților și asimilaților acestora, al consilierilor Curții de Conturi.
În cazul parlamentarilor și ad similis al președintelui Românei, prin paragraful 75 al considerentelor obligatorii ale DCCR 261/2022 s-a decis:
”75. ......drepturi ce nu pot fi afectate, întrucât constituie unul dintre elementele constitutive ale statutului constituțional al membrilor Parlamentului, fiind intrinsec legate de regimul constituțional al protecției mandatului reprezentativ [a se vedea ad similis și art.2 lit.b) din Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român]. De aceea, Curtea reține și încălcarea art.1 alin.(3) în componenta referitoare la democrație și a art.1 alin.(5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei.”
Pe cale de consecință, orice tentativă de eliminare a beneficiilor categoriilor enumerate mai sus, va fi declarată neconstituțională.
În opinia mea, deoarece aceste tentative ignoră deciziile CCR și sunt contrare unor principii constituționale, partidele care militează împotriva acestor principii, riscă să fie declarate neconstituționale, conform art.40 alin.(2) din Constituție:
”Art.40
(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.”
Aviz USR și formațiunii politice conduse de Ludovic Orban
Amintim că: poporul își exercită suveranitatea prin organele sale alese iar Parlamentul și președintele României fac parte dintre acestea, potrivit art.2 alin.(1) din Constituție:
”Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.” potrivit art. 61 alin.(1) din Constituție: ”Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.”, a transmis Eugen Nicolicea.
Decizia CCR
Amintim faptul că CCR a stabilit că este neconstituţională legea prin care au fost eliminate pensiile speciale ale parlamentarilor.
„Curtea a observat că, potrivit art.76 alin.(3) din Constituție, `La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere`. Este o exigență constituțională ca scurtarea termenelor procedurale și accelerarea parcursului legislativ să se realizeze numai în cadrul procedurii de urgență [art.76 alin.(3)], și nu a celei generale [art.75]. Or, legea criticată a fost adoptată în cadrul procedurii generale într-o singură zi, cu încălcarea tuturor termenelor, ceea ce reprezintă o afectare a procedurii de adoptare în ansamblul său. Respectarea art.75 și art.76 alin.(3) din Constituție constituie fundamentul dezbaterilor democratice din Parlament și, prin substratul lor de valoare, presupun un schimb de idei între cei ce exercită suveranitatea națională. Evitarea sau limitarea dezbaterilor parlamentare prin scurtarea nejustificată a termenelor, fără a respecta prevederile constituționale obiective și exprese în acest sens, denotă o atingere adusă însăși unei valori fundamentale a statului, și anume a caracterului său democratic. Totodată, în acest context, Curtea a reținut și încălcarea principiului securității juridice”, transmite CCR, conform Mediafax.
Potrivit comunicatului de presă, Curtea a constatat „încălcarea dispozițiilor constituționale ale art.1 alin.(3) în componenta referitoare la democrație, art.1 alin.(5) în componenta referitoare la securitatea juridică a persoanei, precum și ale art.75 și art.76 alin.(3) privind desfășurarea procedurii parlamentare de adoptare a legilor”. Decizia este definitivă și general obligatorie.
Pe 17 februarie 2021, Plenul Parlamentului a adoptat abrogarea pensiilor speciale ale senatorilor şi deputaţilor.
„De la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează plata indemnizațiilor pentru limită de vârstă acordate în baza prevederilor art. 49 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare”, se menționa în Legea 7/2021.
De asemenea, peste 70 de foşti parlamentari au acţionat în instanţă Legea 7/2021 pentru modificarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prin care au fost eliminate pensiile speciale.
Excepţiile de neconstituţionalitate vin de la instanţe din toată ţara, respectiv Tribunalul Arad, Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Sălaj, Suceava, Timiş şi Curtea de Apel Timişoara.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
