Parchet european anticorupție. Tudorel Toader, la Luxemburg

În cadrul reuniunii, miniştrii Justiţiei din 20 state membre, între care şi România, au adoptat în mod oficial textul propunerii de regulament privind instituirea Parchetului European, după aprobarea sa de către Parlamentul European în data de 5 octombrie. 

"Este un moment istoric pentru construcţia europeană. România a înţeles să participe la cooperarea consolidată de instituire a Parchetului European, menită să contribuie la protecţia intereselor financiare ale Uniunii. În acelaşi timp, România ia în considerare şi faptul că există judecători provenind din statele membre care participă, pe competenţe diferite, la realizarea justiţiei europene. Înfiinţarea Parchetului European are şi semnificaţia echilibrării mecanismelor juridice de protecţie a valorilor şi intereselor legitime comune. Suntem deschişi să contribuim la operaţionalizarea activităţii Parchetului European, dar şi la discuţiile ce vor fi dedicate extinderii competenţelor acestuia. Există numeroase alte infracţiuni grave, transfrontaliere, care pot fi prevenite şi combătute numai împreună, la nivel european. Personal cred că extinderea competenţei la fapte de terorism va constitui doar o treaptă înspre extinderea competenţelor Parchetului European la alte tipuri de infracţiuni cu dimensiune europeană", a declarat Tudorel Toader în cadrul dezbaterilor. 

[citeste si]

Ministrul român al Justiţiei şi-a exprimat convingerea că şi celelalte state membre se vor alătura cooperării consolidate, iar pe viitor, eforturile se vor concentra asupra operaţionalizării Parchetului European, care va prelua, în parte, competenţele de la nivelul spaţiului juridic naţional. 

În cadrul Consiliului JAI, miniştrii Justiţiei au avut dezbateri de orientare asupra propunerii de regulament privind recunoaşterea reciprocă a ordinelor de indisponibilizare şi confiscare (chestiunea domeniului de aplicare) şi asupra propunerii de regulament de instituire a unui sistem centralizat de identificare a statelor membre care deţin informaţii privind condamnările resortisanţilor ţărilor terţe şi ale persoanelor apatride. 

Miniştrii Justiţiei au mai adoptat, în mod formal, concluziile privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE în 2016 şi au purtat în prealabil discuţii pe această temă în prezenţa directorului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA), relatează Agerpres. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News