Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat, marți, că românii plătesc cele mai înalte rate bancare din Europa în raport cu veniturile disponibile, cu o medie de aproape 20%. Potrivit oficialului Băncii Centrale, în viitor, băncile vor trebui să se orienteze mai mult către finanţarea companiilor, unde perspectivele sunt mult mai bune.
Afirmațiile economistului șef al BNR au fost făcute în cadrul unui seminar privind modelul de afaceri al băncilor organizat de Finanţiştii la Banca Naţională a României.
"Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%, dar ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. Dacă mergem la serviciul datoriei în venitul disponibil, deja situaţia este total invers, gospodăriile din România stau cel mai prost în context european (cu 20% - n.r.)", a arătat Lazea, citează Mediafax.
Citește și: Care este diferența dintre veniturile românilor și veniturile norvegienilor
Comparativ cu situația din Europa, potrivit datelor prezentate de Lazea, românii îndatorați plătesc lunar la bancă aproape de două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez, italian sau spaniol, şi de trei ori mai mult decât un neamţ.
Băncile să se orienteze către finanțarea companilor
"Ca tendinţă generală, sectorul companiilor are o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este", a afirmat Lazea, în opinia căruia creditarea excesivă a populaţiei a fost o eroare a băncilor din trecut.
Lazea consideră că în acest moment creditarea este îngreunată, întrucât există atâţia salariaţi care au salariu minim pe cartea de muncă, firme profitabile care raportează pierderi, primării care acumulează arierate.
Economistul șef al BNR a arătat că băncile ar putea să se orienteze mai mult către finanţarea de proiecte, dând ca exemplu domeniul energetic şi în acordarea de credite punte pentru proiectele finanţate cu bani europeni. El a găsit şi aici piedici, arătâtnd că multe primării sunt insolvabile şi că ar exista "o cultură a nerambursării", stimulată de legislaţia favorabilă debitorului.
Oficialul BNR, care a ţinut să precizeze că opiniile sunt personale, a dat ca exemplu şi creditele de studii şi împrumuturile pentru reparaţii, finanţări de nişe încă slab exploatate.
Potrivit datelor anunțate de Banca Naţională a României, soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în februarie cu 0,3% faţă de ianuarie, la 222,7 miliarde lei, ca urmare a reducerii atât a împrumutuirlor în lei, cât şi a celor în valută, scăderea fiind de 0,6%, în termeni reali.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
