Înțelegerea proceselor biologice ale îmbătrânirii ne-ar putea ajuta să ducem o viață mai lungă și să rămânem mai sănătoși mai târziu în viață - iar un nou studiu face legătura între viteza cu care îmbătrânește creierul nostru și nutrienții din alimentația noastră, cunoscută fiind legătura dintre intestin și creier.
Cercetătorii de la Universitatea din Illinois și de la Universitatea din Nebraska-Lincoln au comparat scanările creierului cu aportul nutrițional pentru 100 de voluntari cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani, căutând legături între anumite diete și îmbătrânirea mai lentă a creierului.
Aceștia au identificat două tipuri distincte de îmbătrânire a creierului - iar îmbătrânirea mai lentă a fost asociată cu un aport nutritiv similar cu cel pe care l-ai obține din dieta mediteraneană, care s-a dovedit în studii anterioare a fi una dintre cele mai bune pentru organismul nostru, fiind desemnat cea mai sănătoasă dietă pentru al șaptelea an consecutiv.
”Am investigat biomarkeri nutritivi specifici, cum ar fi profilurile de acizi grași, cunoscuți în știința nutrițională pentru a oferi potențiale beneficii pentru sănătate.
Acest lucru se aliniază cu ansamblul extins de cercetări în domeniu care demonstrează efectele pozitive asupra sănătății ale dietei mediteraneene, care pune accentul pe alimentele bogate în acești nutrienți benefici”, a spus neurologul Aron Barbey, de la Universitatea din Illinois, scrie Science Alert.
Nutrienții cheie pentru prevenirea îmbătrânirii premature a creierului
Potrivit cercetătorilor, acizii grași, cum ar fi cei din pește și uleiul de măsline, și antioxidanții precum vitamina E, prezentă în spanac și migdale, s-au numărat printre biomarkerii benefici identificați, precum și carotenoizii, pigmenți vegetali care se găsesc în morcovi și dovleac și despre care s-a constatat anterior că reduc inflamația din organism și protejează celulele de deteriorare.
Un alt biomarker benefic asociat cu o îmbătrânire mai lentă în această cercetare a fost colina, care este conținută în concentrații ridicate în gălbenușurile de ou, organele de carne și soia crudă.
Cercetătorii au evaluat îmbătrânirea creierului atât prin scanări cerebrale RMN, cât și prin evaluări cognitive. Această pereche de abordări a oferit o imagine a agilității mentale practice, împreună cu detaliile mai subtile ale configurației neuronale.
”Acest lucru ne permite să construim o înțelegere mai solidă a relației dintre acești factori”, a mai spus Barbey.
În continuare, echipa dorește să analizeze studiile clinice pe o perioadă semnificativă de timp pentru a vedea cum dieta și nutriția ar putea afecta îmbătrânirea creierului. Este posibil ca niște modificări simple ale alimentației să ajute la reducerea riscului de boli neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
Cercetarea a fost publicată în npj Aging.
Citește și: Ochii pot prezice demența cu 12 ani înainte de diagnostic
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
