Studiul Bunăstarea financiară și alfabetizarea financiară în România, realizat de Institutul de Economie Mondială din cadrul Academiei Române, arată că România are cel mai redus nivel de alfabetizare din Europa. 8% din populația României are cunoștințe financiare elementare, arată cercetarea. Comparativ cu cercetări similare din alte state, diferențele sunt majore. De exemplu, în Germania 53% este nivelul de alfabetizare financiară, în Țările de Jos 45%, în Austria 33%, în SUA 30%, în Franța 31%, iar în Italia 25%.
Rezultatele studiului arată că 9 din 10 români nu au abilități de calcul a ratei dobânzii, de diferențiere între valorile nominale și reale, precum și de înțelegere a conceptului de diversificare a riscului. Un nivelul de alfabetizare financiară mai ridicat îl au și țări precum Albania (10%), Bosnia și Herțegovina (10%), Serbia (17%), Bulgaria (18%), Ungaria (26%), Croația (28%), Polonia (30%) sau Cehia (42%. Datele se bazează pe un sondaj efectuat pe un eșantion de 1.391 de respondenți, reprezentativ la nivelul populației României. Marja de eroare este de +/-2,63%, la un interval de încredere de 95%. Culegerea datelor a fost realizată prin metoda CATI – interviu telefonic – în perioada 1 octombrie – 3 noiembrie 2021, la comanda Institutului de Economie Mondială.
Nici nu ştim dar nici nu vrem să învăţăm
Referitor la bunăstarea financiară individuală, studiul arată că 13% dintre români se confruntă cu probleme financiare majore, iar 38% întâmpină dificultăți financiare în viața de zi cu zi. Îngrijorător este faptul că 39% dintre respondenți au afirmat că nu sunt interesați să primească informații gratuite despre concepte și noțiuni financiare, subliniază comunicatul de presă. Rezultatele privind bunăstarea financiară sunt corelate cu gradul de dezvoltare economică a României. Acest nivel este influențat de nivelul educației, veniturilor și vârstă.
Concluzii triste
“Având în vedere rolul major al alfabetizării financiare în creșterea bunăstării individuale și incluziunii financiare, precum și în asigurarea bunei funcționări a piețelor financiare și a economiei, se impune dezvoltarea și multiplicarea proiectelor de educație financiară, recomandă cei care au realizat studiul. Cercetarea a avut ca obiectiv formularea unor recomandări în materie de politică publică și educațională menite să consolideze capacitatea administrativă și operațională a principalelor instituții publice cu responsabilități în domeniul educației financiare. Recomandări sunt și pentru entitățile din sectorul privat care își doresc elaborarea unor proiecte în acest domeniu.
Educaţie financiară pentru elevi
Proiectele de educație financiară, potențiale componente ale viitoarei Strategii Naționale pentru Educație Financiară, trebuie să fie, de asemenea, bazate pe instrumente digitale de diseminare a informației relevante pentru fiecare grup țintă. Existența inițiativelor de digitalizare a sistemului educațional finanțate prin programe europene, dezvoltarea proiectului România Educată, precum și faptul că există deja o cartografiere națională a inițiativelor de educație financiară oferă un context favorabil multiplicării proiectelor în acest domeniu”, potrivit comunicatului de presă.
Amintim că Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică Strategia de educație financiară, timp de 3 săptămâni. Printre altele, în document este prevăzut ca elevii de școală primară să înțeleagă diferența între nevoi și dorințe, cei de gimnaziu să știe să se informeze și ce înseamnă un cont sau depozit, elevii de liceu – să poată să identifice riscuri, să știe ce sunt investițiile și ce fac instituțiile financiare. De asemenea, 20.000 de cadre didactice ar urma să fie formate pentru a putea preda elevilor noțiuni de educație financiară. Copiii din clasele a I-a și a II-a ar urma să deprindă capacitatea de a achiziționa singuri anumite lucruri.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
