- Doamna Nuland a venit în Europa, în calitate de emisar guvernamental dar nu pentru a transmite un mesaj despre statul de drept în România. Doamna Nuland – care răspunde la Departamentul de stat de Europa și Euroasia – a vizitat, în turneul său, Olanda, Germania, Lituania, România și Franța.
- În calitate de emisar al guvernului american, doamna Nuland a făcut, probabil, briefing autorităților locale despre rezultatele negocierilor dintre Israel și Autoritatea palestiniană, despre calendarul retragerii trupelor americane din Afganistan, despre complicațiile dintre Israel și Siria și despre negocierile de la Geneva privitoare la facilitățile nucleare iraniene.
- În mod categoric, în acest turneu, s-a discutat despre Parteneriatul estic al UE, despre eșecul de la Vilius (de altfel, în 9 ianuarie, în cadrul turneului, Victoria Nuland s-a întâlnit, în Lituania, cu mai mulți miniștri de externe și experți pe teme de securitate euroatlantică) și, evident, despre Ucraina.
- De altfel, în timpul vizitei în Olanda, Victoria Nuland a dat un interviu – extrem de interesant – pentru “Nieuwsuur”, în care precizează diverse nuanțe recente ale poziției americane despre negocierile cu UE, despre Afganistan, despre Irak, despre Siria, despre Iran.
- Turneul în Europa a avut, sunt convins, și rolul de a clarifica poziția administrației americane, prin contacte cu parteneri europeni, în legătură cu evoluțiile din Ucraina, inclusiv prin prisma relațiilor cu Rusia. Acest scop al vizitelor se confirmă și prin faptul că imediat după întoarcerea în SUA, în 15 ianuarie (pe 13 și 14 ianuarie doamna Nualnd era încă în Franța), oficialul american a participat la ședința Comitetului de relații externe a Senatului SUA, unde a prezentat o informare despre Ucraina. Nu intru în amănunte dar, este clar că, în baza rezoluției Senatului nr.319, depusă în decembrie 2013 pentru sectorul de afaceri europene și euroasiatice al Departamentului de Stat, Ucraina reprezenta subiectul principal și de aceea, era necesar un turneu de informare în Europa și o evaluare, la fața locului, privind riscurile de instabilitate în regiune (vizita secretarului de stat, John Kerry, în Republica Moldova, s-a înscris în aceeași preocupare de după reuniunea de la Vilnius, inclusiv de a bloca ofensiva Rusiei spre vest).
- Dacă emisarul american ar fi venit în România doar pentru a discuta “micile probleme” ale lui Băsescu legate de încercările de “lovituri de stat”, ar fi însemnat că țara noastră este desconsiderată în calitate de partener strategic în această zonă.
- De altfel, premierul Ponta a comunicat public că elementele de mesaj vor fi discutate la proxima ședință a CSAT. Nu cred că este vorba de frustrările lui Băsescu legate de suspendarea sa de către Parlament sau de referendumul de demitere.
- Probabil, la CSAT, se va discuta și despre apropiata reuniune a NATO, din luna septembrie și despre evoluțiile legate de scutul anti-rachetă.
- Nu cred că doamna Nuland s-a mobilizat să vină urgent în România, după declarațiile lui Victor Ponta referitoare la condamnarea mea. În primul rând, pentru că, pe 6 ianuarie, când am fost condamnat și când Victor Ponta a făcut declarațiile respective, Victoria Nuland era deja în avion spre Europa, pe 7 ianuarie ea având întâlniri cu oficialii olandezi.
- Sigur, rolul Ambasadei americane la București a fost acela de a da “culoare locală”, prin programul de întâlniri și selectarea jurnaliștilor la briefingul de presă. Oricum, dacă Băsescu este îngrijorat că statul de drept este afectat prin “atacurile la adresa justiției”, pare că pentru ambasadă, mai preocupante, pentru o bună guvernare, sunt “taxele pe stâlpi” și eventuala creștere a redevențelor la petrol și gaze.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
