Dacă s-ar fi luat în calcul un astfel de scenariu, adică naționalizarea sistemului pensiilor private în România, cu siguranță, guvernanții ar fi renunțat la idee pentru că ar fi presupus mult prea multe costuri. Gândindu-se că s-ar putea întâmpla acest lucru, lumea a reacționat 'preventiv', iar scandalurile au închis discuția dinainte să înceapă.
Ungaria și Polonia au desfințat fondurile de pensii private pentru că au considerat că statul nu făcea decât să emită titluri de stat pe care acestea din urmă le cumpărau şi aceasta contribuia la creşterea datoriei publice. La noi însă, situația este diferită. Nu avem bănci românești, nu avem forță economică, iar societatea este divizată. Este greu de crezut că s-ar fi putut lua o astfel de hotărâre fără să iasă lumea în stradă.
Dacă vorbim despre naționalizarea fondurilor de pensii private, trebuie făcută și despăgubire la justa valoare. Costul operațiunii ar fi fost unul mare atât în termeni financiari, cât și pe relație externă. Ambasadele ar fi avut un cuvânt greu de spus pentru că băncile respective nu sunt românești. De altfel, ar fi existat și costuri politice, dar și sociale.
[citeste si]
Mministrul Finanțelor, Viorel Ștefan, a subliniat că informația privind intenția guvernanților de a naționaliza Pilonul II de pensii nu are "niciun temei" și a spus că nu există "nicio rațiune, politică, economică, financiară, bugetară' care să determine o astfel de decizie.
La rândul său, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că "scandalul" generat de scrisoarea companiei NN este de fapt "un fake" pornit de la președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Mișu Negrițoiu, iar Guvernul României ar trebui să ceară explicații de la Ambasada Olandei și de la conducerea ING din această țară.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
