Mugur Isărescu a precizat, însă, că nu anticipează o apreciere suplimentară a leului şi că nu ar fi un lucru rău daca banii ar merge spre creditarea în valută.
"Banii lăsaţi în piaţă vor fi folosiţi de la caz, la caz, de la bancă la bancă. Nu excludem că o parte din aceşti bani să fie folosiţi la o creditare mai activă în valută. Noi nu am vrut să anihilăm creditarea în valută, doar să o orientăm spre debitori neexpuşi riscului valutar, cum sunt, spre exemplu, exportatorii", a spus Isărescu.
Guvernatorul a amintit că scăderea creditului în valută a fost semnificativă, de aceea "o încetinire a scăderii creditului în valută nu ar fi un lucru rău".
Citește și: Isărescu avertizează. Riscul dobânzilor scăzute
Mugur Isărescu nu crede că valuta eliberata prin reducerea RMO va determina în mod necesar o apreciere suplimentară a leului, prin vânzare de către bănci.
"Daca s-ar întâmpla, ajunge din nou în rezerva BNR. Sunt banii noştri, nu vor mai fi însă bani atraşi, nu mai dăm băncilor acea dobândă. În plus, mărim corespunzător lichiditatea în lei, scad astfel dobânzile la lei, leul tinde să se aprecieze şi aşa mai departe...încurcate sunt căile Domnului", spune el.
Guvernatorul BNR a arătat că după reducerea anterioară, din ianuarie, a RMO, cu 4 procente, s-au eliberat 800-900 milioane de euro, din care "o bună parte au fost repatriaţi". Rezervele minime obligatorii constituite de bănci la BNR din depozitele atrase trebuie să scadă în continuare, pentru a se apropia de standardele europene, în contextul în care România vrea sa adere la zona euro în 2019. În zona euro, nivelul ratelor RMO este de 2%.
Citește și: Câți bani falși circulă în România. Bancnotele preferate de falsificatori
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
