În cazul scandalului tricoului cu PMP purtat de Traian Băsescu, premierul a făcut mai multe solicitări când a sesizat CCR. Într-una dintre acestea, el a cerut CCR "să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă Preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice".
CCR explică în motivarea eliberată miercuri nu că i-a dat dreptate președintelui, așa cum greșit au interpretat unele voci, ci că nu a judecat această solicitare, pentru că îi excede competențele. CCR nu judecă comportamentul lui Băsescu, deoarece acesta nu a născut un conflict juridic constituțional între instituțiile statului. "Această cerere adresată Curţii Constituţionale excedează competenţei sale de soluţionare în cadrul atribuţiei referitoare la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice".
Avizul CCR care prefigurează victoria lui Băsescu în bătălia "campanie pentru PMP"
Imediat după publicarea deciziei în această speță, la 21 mai, judecătorul CCR Toni Greblă, declara: "CCR nu are atribuții de a lămuri comportamentul unor demnitari în exercițiul mandatului. În situația în care se constată că un demnitar încalcă prevederile Constituției, este procedura de declanșare a procedurii de suspendare a președintelui. Dacă s-ar aprecia că a fost încălcată Constituția, se declanșează procedura prevăzută de Constituție.
Din motivarea CCR de astăzi și din declarațiile lui Greblă, din luna mai, rezultă că Parlamentul poate suspenda un președinte care repetă acțiunile lui Traian Băsescu.
De exemplu, dacă în 2016, noul președinte va face campanie electorală la parlamentare pentru partidul din care provine, iar acesta pierde scrutinul și, implicit, majoritatea din Legislativ, noua majoritate îl poate suspenda.
Fragmente esențiale din motivarea CCR:
- Curtea constată că Preşedintele României poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional.
- CCR nu poate da o decizie care să stabilească în mod clar dacă președintele se poate implica în campanie. Date fiind aceste limite legislative şi jurisprudenţiale, această cerere adresată Curţii Constituţionale excedează competenţei sale de soluţionare în cadrul atribuţiei referitoare la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice.
- Or, analizând faptele concrete menţionate în sesizarea prim-ministrului României, imputate Preşedintelui României, Curtea reţine că nu pot fi calificate ca fiind acte sau fapte juridice, întrucât conduita şi declaraţiile publice, cu evident caracter politic, nu au caracter decizional şi nu produc efecte juridice.
- Mai mult, în condiţiile în care, potrivit Constituţiei şi a legilor în vigoare, Preşedintele României nu are nicio atribuţie în materia pregătirii, organizării şi desfăşurării vreunui tip de scrutin, doar prin conduita şi declarațiile publice, Președintele României nu a afectat şi nici nu avea cum să afecteze atribuțiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce privește organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European şi a alegerilor parțiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaților şi Senat din anul 2014.
- Pentru argumentele expuse mai sus, plenul Curții Constituționale constată că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României şi Guvernul României, întrucât conduita şi declarațiile publice ale Președintele României nu au afectat şi nu afectează atribuțiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce privește organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European şi a alegerilor parțiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaților şi Senat din anul 2014.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
