Rețeaua hidrografică din România este deja fragilă, nu mai suportă noi hidrocentrale. Multe dintre aceste proiecte fie vizează zone protejate, fie au fost contestate de comunitățile locale și blocate de instanță, ca ilegale. Despre proiectele ţinute pe "tuşă" din cauza protocoalelor de mediu şi a ONG-urilor care militează puternic pentru protejarea mediului au vorbit în platoul DC News jurnalistul Val Vâlcu şi rectorul UDJG, Lucian Georgescu:
Val Vâlcu: E un proiect vechi, de pe vremea lui Ceauşescu, cu încă două hidrocentrale pe Dunăre şi un sistem de navigaţie la Măcin care să deservească şi centrala de la Cernavodă şi să asigure nivelul de apă necesar. Părerea mea e că nu se va face nimic. Chiar am discutat cu ministrul Mediului la intrarea noastră în UE, Ioan Jelev, care este vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice - şi spunea că ONG-urile şi păienjenişul ăsta de legislaţie ne vor împiedica să mai dezvoltăm vreo lucrare de asemenea anvergură.
Lucian Georgescu: Eu am fost chiar în zona unde a fost această conferinţă, este la câţiva kilometri de al treilea baraj ca dimensiuni din lume, cel de la Iguazú care e pe fluviul Parana. Este o chestie imensă... sunt două baraje mai mari în China, puterea centralei este de 14 000 de megawati, atât produce această hidrocentrală. E un volum foarte mare de apă, asigură 100% tot consumul de energie electrică al statului Paraguay şi 25% din consumul Braziliei care e un stat mare. E o lucrare făcută pe două ţări, chiar la frontieră, exact cum e la noi sistemul cu fosta Iugoslavie. Au făcut acolo un sistem în care respectul faţă de mediu merge până la limitele de înţelegere!
Lucrurile se pot aşeza în două feluri: dezvoltare economică, surse de energie regenerabilă - că astea sunt - care se fac pe nişte ape. Toate cursurile de apă, la noi, sunt în zone protejate. E bine de avut în vedere limitarea impactului asupra mediului, toţi suntem de acord, dar trebuie să pui asta într-un context de dezvoltare. Ori, dacă există un potenţial hidroenergetic, se pot găsi soluţii care să limiteze foarte mult impactul asupra mediului. Acolo, în Brazilia, s-au creat nişte ecosisteme noi cu păsări, peşti, deltă nouă.... adică lucrurile se pot face de o manieră să împaci şi una şi alta! Trebuie făcut cu mult cap.
Val Vâlcu: Şi cum ar putea sturionii să migreze?
Lucian Georgescu: Pe un canal amenajat, cu o înclinare suficient de mică şi cu un debit suficient de mare încât sturionii să poată înota în amonte şi să circule peste tot. Există un proiect în acest sens, dar trebuie finanţat. Tehnic vorbind, există această posibilitate.
Momentan, singurele proiecte hidroenergetice care pot fi luate în considerare de către autorități pentru finanțare sunt cele de consolidare și prelungire a duratei de viață pentru hidrocentralele existente. România urmează să primească peste 30 de miliarde de euro finanțare europeană, iar 37% din aceste fonduri ar trebui alocate pentru protecția mediului și tranziția la o economie verde.
Emisiunea integrală aici:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
