Modificare legi justiție. Tăriceanu, prima reacție: Acuzații de manipulare

Iată ce precizează Călin Popescu Tăriceanu: 

Propunerile, după experiența de 10 ani la CCR

Propunerile de modificare a legilor 303/2004, 304/2004 și 317/2004, prezentate de ministrul Justiției Tudorel Toader, sunt făcute pe baza autorității academice și profesionale, date de titlul de profesor universitar și experiența de 10 ani de zile la Curtea Constituțională, includ rezultatele unui dialog amplu cu CSM și reprezintă un demers necesar pentru a rezolva problemele din sistemul de justiție. În al doilea rând, aceste modificări derivă din importanța apărării drepturilor și libertăților cetățenilor, care în ultimii ani au fost încălcate de un sistem care a comis multe abuzuri, abuzuri care reies și din faptul că România este pe primele locuri în „clasamentul rușinii”, al proceselor pierdute la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

Dezbatere în Parlament

Modificările la legile justiției fac parte dintr-o viziune care se bazează pe principii constituționale și urmăresc o consolidare reală a statului de drept și separația și controlul reciproc al puterilor in stat. De aceea, pasul următor este dezbaterea acestor propuneri în Parlament, unde este nevoie de o dezbatere cu argumente solide, de natură juridică. O discuție legată de persoane și funcții, va altera orice dezbatere serioasă. Parlamentul, ca for suprem al democrației, unde toți românii sunt reprezentați, va asigura un astfel de cadru de dezbatere constructiv, unde opiniile pro și contra vor fi exprimate și de unde va rezulta cea mai bună formă a acestor legi.

Toader, discuții cu oficialii europeni

În același timp, susțin continuarea dialogului cu oficialii europeni și vreau să punctez faptul că, în redactarea acestor modificări, ministrul Justiției Tudorel Toader a avut consultări cu aceștia.

[citeste si]

În ceea ce privește fondul propunerilor prezentate de ministrul Justiției, este important de subliniat amploarea reformelor propuse. Au fost enunțate soluții la numeroase probleme care au afectat bunul mers al justiției în ultimii ani. În primul rând, soluții pentru o amplă reformă de carieră în rândul judecătorilor și procurorilor, care să cuprindă etape de formare și accedere în poziții la vârful sistemului, doar cu o suficientă experiență profesională și de viață. În al doilea rând, o clarificare a raporturilor dintre procurori și judecători, fără de care nu poate exista stat de drept. Nu vor mai fi posibile transferurile masive din zona procurorilor direct în pozițiile din vârful ierarhiei judecătorilor. Sunt create condițiile pentru o așezare a sistemului și o închidere definitivă a câmpului tactic, care risca să aducă România la realitățile opresive specifice anilor ’50. În al treilea rând, clarificarea chestiunii răspunderii magistraților, ceea ce reprezintă o cerință a întregii societăți românești, astfel încât nimeni să nu fie mai presus de lege.

Depolitizare la DNA și DIICOT

Referitor la propunerea privind procedura de numire a șefilor DNA, DIICOT și a procurorului general, argumentul principal pentru o asemenea modificare este dat de nevoia unei depolitizări reale a numirilor, atât în privința șefilor ICCJ, cât și a șefilor procurorilor. Va avea loc o depolitizare pentru că cel care va face aceste numiri va fi CSM-ul, organismul reprezentativ al magistraților, nu un factor politic.

Reacțiile manipulative, criticate

Dezaprob genul de reacții politicianiste și manipulative pe care le-am văzut în spațiul public, cum a fost reacția președintelui PNL. Ludovic Orban a catalogat această propunere ca fiind neconstituțională. Îi reamintesc că, în urmă cu câțiva ani, susținea contrariul și anume că președintele României nu trebuie să aibă un rol în procedura de numire a procurorului general și șefilor DNA și DIICOT, pentru că în acest fel „va exista o interferență în Justiție și întotdeauna o să existe tentative de comandă politică”. Ceea ce era dezirabil și necesar acum câțiva ani pentru Ludovic Orban, a devenit „curat neconstituțional” acum. Este regretabil că se încearcă manipularea românilor și scoaterea lor în stradă de către oameni care dovedesc un comportament duplicitar și oportunist.

Cred că președintele României Klaus Iohannis are dreptul și legitimitatea de a participa la dezbaterea publică pe marginea acestor propuneri de reformă în Justiție. Dezbaterea cu privire la reforma în Justiție nu trebuie să fie una privitoare la persoane care ocupă, vremelnic niște funcții, ci despre valori și principii, printre care mai presus de toate se află apărarea drepturilor și libertăților românilor.

Tentative de manipulare

Un alt aspect care a generat discuții și o serie de tentative de manipulare în spațiul public este cel referitor la trecerea Inspecției Judiciare sub autoritatea Ministerului Justiției. Această schimbare este una normală, care, așa cum am văzut din poziționarea publică a reprezentanților Inspecției Judiciare, se încadrează în solicitările făcute de reprezentanții instituției. În mod logic, nu poți fi și arbitru și judecător în același timp. Nu e normal ca forul care îi verifică pe magistrați și procurori să fie tot în subordinea acestora. Așadar, scoaterea din subordinea CSM garantează o independență sporită a Inspecției Judiciare.

Îmi doresc ca dezbaterile cu privire la aceste acte normative să fie constructive și să permită o adoptare a lor cât mai rapidă, astfel încât să aibă loc o reformă reală și necesară a justiției.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News