"Analişti apropiaţi de modul de gândire al BNR ne vorbesc despre faptul că la sfârşitul anului vom asista la o reducere a inflaţiei, bazaţi pe faptul că asistăm la o scădere a preţurilor la energie. Eu cred că scăderea preţului la energie este conjuncturală. În principal bazată pe aceste condiţii de iarnă caldă, care nu ştim cât va mai ţine.
În al doilea rând, este bazată şi de a şasea rundă de sancţiuni aplicate de UE importurilor din Rusia. Astea sunt conjuncturale, nu sunt lucruri permanente, deci ne putem aştepta oricând la o revenire a preţurilor. Chiar dacă vor fi fluctuaţii în sus sau în jos, părerea mea este că vom încheia 2023 cu o inflaţie de 2 cifre. Iar asta este foarte mult, pentru că economia României este într-o stare precaritate, noi nu avem în condiţiile actuale o politică de stimulare a producţiei interne, suntem foarte în urmă cu rezolvarea obiectivelor PNRR-ului, din ce am văzut eu sunt vreo 90 de elemente care nu au fost îndeplinite până la final de 2022.
Avem trei elemente care ne doboară orice intenţie de a dezvolta economia într-o manieră sănătoasă.
Primul element este suma enormă pe care o plătim pentru acoperirea datoriei externe, cea făcută pe timpul perioadei Orban-Cîţu, când a fost ridicată la aproape 50%.
Avem deficitul balanţei comerciale, care a ajuns la un maxim istoric. Este foarte grav, pentru că asta înseamnă că România trăieşte pe împrumut, este îndatorată, nu e capabilă să îşi acopere nici investiţiile, nici importurile.
Şi mai avem şi deficitul contului curent. Acum câteva zile ne-am împrumutat iarăşi pe 30 de ani, cu o dobândă mare, mai mare decât a Ungariei, spre exemplu.
Toate lucrurile astea nu mă duc la concluzia că în 2023 ar exista elemente viabile care să ducă la scăderea inflaţiei", a declarat prof. Mircea Coşea pentru DC NEWS.
VEZI ŞI BNR a majorat dobânda cheie la 7% pe an
Trei semnale de alarmă pentru români. S-ar putea întâmpla în martie-aprilie
"Vreau să adaug nişte elemente destul de neplăcute care vor apărea în lunile martie-aprilie, după părerea mea. Unul dintre elemente va fi o criză de lichiditate la nivelul populaţiei. Vom avea o lipsă de bani. Ce au avut, românii au cheltuit, pe vacanţe, pe sărbători, etc. Lefurile şi pensiile nu au crescut la nivelul inflaţiei, deci consumul o să scadă, iar asta înseamnă o scădere pe ansamblu la nivelul economiei. Dar lucrurile se complică, pentru că acest consum va fi în scădere, dar se va baza tot pe import, mai ales la alimente şi produsele de folosinţă imediată.
O să apară o mare dificultate în dezvoltarea unor programe serioase de investiţii. Noi am pus carul înaintea boilor. Investiţiile cu care ne lăudăm că le vom face vor avea un impact negativ imediat prin înrăutăţirea balanţei comerciale. România nu mai are o producţie de bunuri de capital, deci tot ce înseamnă investiţii înseamnă bunuri de import. Bitum pentru şosele, feronerie, sticlă, etc. Nici aici nu vom avea o creştere importantă.
Şi mă mai aştept şi la o creştere a şomajului. Nu la cifre foarte grave, dar faţă de şomajul foarte mic existent acum în România va exista o creştere. Mă bazez aici pe faptul că se preconizează că 30.000 de firme îşi vor înceta activitatea în primăvară, pentru că nu îşi pot achita facturile la energie. Asta înseamnă şomaj şi o agravare a situaţiei sociale", a concluzionat Mircea Coşea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
