Reducerea decalajului fiscal din TVA cu 5 puncte procentuale până la finalul anului 2022 reprezintă următoarea ţintă a Ministerului Finanţelor, a anunţat, marţi, ministrul de resort, Adrian Câciu, pe pagina sa de Facebook.
"Urmatoarea țintă: reducerea decalajului fiscal din TVA cu 5 puncte procentuale până la finalul anului 2022! Cum: reducerea masivă a evaziunii fiscale prin 'Radarul măfurilor', factură electronică, case de marcat conectate la ANAF, informatizarea vămilor.
Rezultat: un miliard de euro în plus cu care să-i suținem pe românii care muncesc cinstit și trăiesc decent", a transmis ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, pe Facebook.
România se află din nou pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, potrivit unui raport al Comisiei Europene, care arată că ţara şi-a adâncit în 2019 pierderile din TVA, cu şase miliarde de lei, faţă de anul precedent.
Conform Comisiei Europene, în 2019, cele mai mici deficite de încasare a TVA din UE s-au înregistrat în Croaţia (1%), Suedia (1,4%) şi Cipru (2,7%), iar cele mai mari în România (34,9%), Grecia (25,8%) şi Malta (23,5%).
Potrivit rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat primul loc, în fiecare an, între statele membre, cu cel mai mare decalaj de TVA.
Anual, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, indicator calculat ca diferenţa dintre veniturile din TVA preconizate a fi încasate şi cele efectiv încasate la bugetele statelor. Deficitul de încasare a TVA are în vedere pierderile de TVA înregistrate din evaziune, fraudă, insolvenţe, faliment, erori administrative, obţinerea de avantaje fiscale necuvenite.
Câciu: România va avea un buget de investiţii pe care nu l-a avut niciodată în istorie
România va avea în următorii 4 ani un buget de investiţii, coroborat fonduri europene, PNRR şi fonduri publice, pe care nu l-a avut niciodată în istorie, a afirmat, vineri, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
"Din perspectiva finanţării, statul român nu va avea nicio problemă să rezolve finanţarea. Asta pot să o spun ca declaraţie fermă a ministrului de finanţe. În schimb, statul român, prin ministerele de resort, trebuie să-şi întărească capacitatea administrativă a de a implementa proiectele de investiţii, de a ieşi din zona acesta, din punctul meu de vedere, puţin cam prea exagerată, a întârzierilor prin diverse tertipuri şi juridice dar mai ales de seriozitate a furnizorilor de lucrări publice pentru că în contextul actual pot să spun public următorul lucru: România va avea un buget de investiţii, coroborat fonduri europene, PNRR şi fonduri publice, pe care nu l-a avut niciodată în istorie, în următorii 4 ani.
Doi, în legea bugetului de stat veţi regăsi investiţii publice de 7% din PIB. Aş vrea ca la final, rectificarea ultimă din 2022 să nu mă aducă în situaţia ca ministru de finanţe să iau bani de la investiţii pentru că nu s-au folosit. Ce este de făcut, din perspectivă normativă, din perspectivă fiscal - bugetară, din perspectivă contractuală, de la mine, tot sectorul şi pe orizontala sa, atât administrativă, dar şi pe partea de parteneri contractuali, va beneficia de întreg sprijinul astfel încât la finul anului 2022 să avem investiţii de 7% din PIB.
Că sunt pe feroviar, că sunt pe transporturi rutiere, că sunt pe clădiri, că sunt pe diverse obiective, pe porturi, problema finanţării odată cu venirea mea ca ministru, şi voi sta ca ministru cât pot să asigur finanţarea. Nu trebuie să vând iluzii. Eu sigur voi căuta să asigur o finanţare structurală astfel încât cine va veni ministru să nu mai spună "nu am bani". Nu aceasta va fi cauza pentru care nu se realizează investiţii în România", a susţinut Adrian Câciu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
