„Comisia Europeană lucrează în parteneriat oficial permanent cu autoritățile române în elaborarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a răspunde cerințelor din Regulamentele europene”, transmite Ministerul Fondurilor Europene ca urmare a unor informații vehiculate în spațiul public de politicieni români aflați în proces de negociere a funcțiilor politice.
Regulamentele care stau la baza construcției documentului strategic PNRR au suferit modificări față de propunerea inițială cunoscută opiniei publice, amendamentele aduse de Consiliu și de Parlamentul European impunând noi condiții pe care țările membre trebuie să le aibă în vedere", precizează un document al MFE primit la redacție.
"În acest context, Comisia Europeană sprijină demersurile statelor care se află deja în stadii avansate de construcție a propunerii care stă la baza Mecanismului de Redresare și Reziliență, printre care se numără și România. „Colaborarea permanentă cu Comisia Europeană și dialogurile video pe care le purtăm conform calendarului agreat reprezintă un proces constructiv natural, nicidecum «critici» cum pot fi denumite populist de unii politicieni români al căror mandat la Bruxelles este sprijinirea dezvoltării României. În mod evident, scopul comun – nu doar al României ci al întregii Comunități europene – nu este de a critica Planurile de Redresare și Reziliență propuse de statele membre, ci de a le aproba în cel mai scurt timp în forma optimă posibilă, pentru ca măsurile să poată produce efectele scontate”, detaliază ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, culisele negocierilor pe care România le poartă cu Comisia Europeană.
Articole de presă care încearcă să inducă opiniei publice puncte de vedere divergente exprimate în nume personal fără o asumare la nivel instituțional au fost semnalizate și în alte state membre, în special în Italia, fără ca acestea să reprezinte în fapt poziția oficială a Comisiei Europene.
Numai două state au trimis CE o formă integrală a Planului Național de Redresare și Reziliență
În acest context și pentru corecta informare a opiniei publice, Ministerul Fondurilor Europene precizează că până în prezent numai două state membre al UE au transmis o formă integrală detaliată a Planului Național de Redresare și Reziliență.
România, înțelegând importanța strategică și oportunitatea istorică a acestui demers, a transmis deja Comisiei primele opt componente care respectă cerințele impuse, următoarele capitole urmând a fi transmise conform calendarului agreat și în urma procesului de consultări publice. „România se situează astfel în avangarda demersului european. Similar am procedat și cu transmiterea în premieră a Acordului de Parteneriat 2021-2037 și a viitoarelor Programe Operaționale, înainte de începerea efectivă a următorului exercițiu financiar. O premieră istorică pentru țara noastră, care se poate traduce prin luni de zile, dacă nu ani, salvați în folosul absorbției eficiente a banilor europeni”, explică ministrul Fondurilor Europene.
În prezent, Comisia Europeană lucrează la nivel tehnic cu autoritățile române pentru a analiza fezabilitatea reformelor și investițiilor propuse prin PNRR, din perspectiva cerințelor Fondului pentru Redresare și Reziliență (FRR), în baza draftului de Regulament și a pozițiilor enunțate se Comisie.
Amendamentele aduse de Parlamentul European sunt negociate în trialog, România având ca obiectiv obținerea unui acord până la finalul anului 2020. Drept urmare, Ministerul Fondurilor Europene își exprimă încrederea că acest demers de importanță națională nu va fi folosit în negocieri politice de moment, încurajând totodată mass media să se informeze direct din sursele oficiale instituționale la nivel național sau european", mai precizează documentul MFE..
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
