Marilen Pirtea, PNL: Susținerea educației, măsură pentru a calma exodul capitalului uman înalt calificat din România

"Libera circulaţie a forţei de muncă a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile ţărilor de origine şi ţărilor-gazdă şi, în cele mai multe cazuri, au un rol semnificativ în ceea ce priveşte câştigurile celor rămaşi în ţara de origine. Totuşi mobilitatea muncitorilor poate avea şi efecte negative, de exemplu atunci când mobilitatea e selectivă, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială. În viitorul apropiat, prioritatea noastră ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ne ajute în rezolvarea acestui fenomen. Ţările europene din care pleacă multă forţă de muncă spre restul Uniunii Europene ar trebui să se gândească la un pachet agresiv de măsuri care să aducă o soluţie pentru mobilitatea selectivă, care duce la exodul creierelor" a declarat sâmbătă ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, la finalul celei de-a doua zile a reuniunii ECOFIN.

"Știm că domnul ministru Teodorovici este dezamăgit de faptul că nu este ministru de finanțe într-o țară cu o economie ca a Germaniei, ori într-o țară cu un mediu de afaceri ca al Olandei sau Luxemburgului, ori chiar într-o țară cu tradiție sindicală precum a Franței, căci, dacă ar deține o astfel de poziție, nu ar mai vorbi defavorabil de exodul creierelor, dimpotrivă, ar susține beneficiile economice aduse de imigrația capitalului uman înalt calificat, provenit din țările Noii Europe. Pentru că este, vremelnic, ministru de finanțe al unei țări cu performanțe economice ce o situează în capătul listei de țări membre UE, domnul Teodorovici apelează la un arsenal pseudo-patriotic și clamează nevoia de a stopa exodul de oameni bine pregătiți din România, prin trimitere la măsuri de îngrădire și blocare a libertății forței de muncă, în primul rând prin suprataxare", explică liberalul Marilen Pirtea.

Competiție acerbă pentru carierele strălucite

"Fenomenul Brian Drain este mult mai complex, dincolo de orizontul unui masiv flux de emigrație al capitalului uman înalt calificat dinspre Est spre Vest. Și între economiile Vechii Europe competiția pentru cele mai strălucite creiere este acerbă. Iată câteva caracteristici ale acestei tensiuni interne, specifice unei piețe a muncii multi-etajată și multi-stratificată:

• Competiția cea mai acerbă pentru atragerea celor mai buni specialişti se manifestă între statele industrializate. Două țări occidentale, Marea Britanie şi Germania, deţin cel mai mare procent de cercetători din totalul cercetătorilor aflați în UE (câte 19% fiecare, în condiţiile în care Marea Britanie are 13% din populaţia UE, iar Germania 16%). Toate celelalte ţări deţin un total de 31% din numărul cercetătorilor din UE, iar România deţine doar 3% din acest total, în condiţiile în care deţine 4% din populaţia Uniunii;

• Există statistici care apreciază că România a pierdut în jur de 5.500 de cercetători în ultimul deceniu, adică aproape un sfert din numărul total din România, majoritatea prin plecarea din ţară;

• Numărul medicilor români care lucrează în străinătate (fără stomatologi, farmacişti) depăşeşte 14.000, reprezentând aproximativ 26% din numărul total al medicilor români;

• În absenţa migraţiei, PIB-ul României cumulat, pentru perioada 1990 – 2016, ar fi fost cu 10% mai mare. Impactul migraţiei de tip Brain Drain a fost de aproximativ 95% în calculul acestei proiecții de PIB potențial.

• Doar în 2017, 36.000 de studenți români au plecat la studii în străinătate, iar 14.500 de elevi de liceu se gândeau să procedeze la fel (o concluzie formulate de un Raport ONU). Este important acest aspect, al studiilor în strainătate, pentru că experiența de a fi student în străinătate crește semnificativ șansele de a deveni un migrant înalt calificat mai târziu.

Set strategic pentru dezvoltarea universităților

"Aceată ultimă concluzie, referitoare la modul în care experiența de a fi student în străinătate devine bun predictor pentru șansele de a emigra mai apoi în țări cu economii de talie mai mare, ne conduce la un prim set de idei prin care chiar am genera politici utile pentru calmarea exodului de oameni bine pregătiți din România, e vorba despre politici pentru educația superioară. Mai precis, este vorba de un set strategic de politici pentru dezvoltarea universităților, prin care se pot susține centrele universitare mari, care dețin poli de excelență, capabile să mențină în țară potențialele talente care ar intra în segmental studenților români care altfel s-ar îndrepta spre universități occidentale", adaugă coordonatorul Comisiei de educație a PNL, deputatul Marilen Pirtea.

"Mai mult, și susținerea educației preuniversitare devine o măsură complementară importantă, din nou necesară, mai ales pentru a crește șansele de a calma exodul creierelor. Un mediu școlar preuniversitar bine finanțat și stimulativ va conduce la diminuarea abandonului școlar, care se apropie de o rată de 1 din 5 elevi, în special la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a. Acest indicator ne plasează pe ultimul loc în Europa și este definitoriu pentru inechitatea și dezechilibrele din educație, sursă generatoare de exod al talentelor și vârfurilor trecute de perioada de formare și învăţare, care au ajuns să fie specialiști cu înaltă calificare", subliniază deputatul Marilen Pirtea.

Mai sunt multe alte forme de intervenție prin politici publice ale cercetării și educației în România, prin care ar fi amorsate instrumente soft pentru ameliorarea exodului de creiere. Măsurile agresive (mai cele "hard", de taxare) la care a făcut aluzie ministrul Teodorovici, sunt imposibil de aplicat tocmai pentru că aceste măsuri, probabil văzute ca bune dinspre Est spre Vest, ar fi văzute privind dinspre Vest spre Est decât ca noi bariere negative ridicate liberei circulații intraeuropene. Să nu uităm că cercetările asupra migrației indică explicații care depășesc strict dimensiunea economică:

• Aspectele strict economice nu trebuie absolutizate, migraţia înalt calificată fiind provocată şi de mediul social degradat, de politică, de conflicte sau, de cele mai multe ori, de un mix între aceşti factori. Indivizii pleacă pentru că vor să se împlinească nu numai material ci şi social şi cultural;

• Această idee se susţine pe deplin în cazul României, unde se remarcă faptul că ameliorarea condiţiilor economice (precum mărirea salariilor la medici, în educaţie sau cercetare), nu a condus la o diminuare semnificativă a migraţiei. De altfel, există numeroase studii care indică faptul că, pe termen mediu, migraţia (inclusiv cea de tip Brain Drain) se amplifică pe măsură ce crește nivelul de trai, deoarece indivizii au acces la mai multe resurse, prin care își permit să emigreze;

• Astfel, am putea spune că în România se prefigurează o migraţie a capitalului uman calificat nu din motive economice, ci din motive social-culturale sau chiar politice, este o migraţie de aspiraţie culturală, profund marcată de dezamăgiri în plan social.

"În prezent se află pe piața europeană a muncii aproximativ 500 de mii de români cu studii superioare (nivelurile 5-8 în clasificarea ISCED11). Anual pleacă din România între 75 și 85 de mii de persoane active pe piața muncii, dintre care probabil că cel puțin un sfert (20 de mii) sunt din categoria Brain Drain. Costul direct de formare/educare în România este mic pentru cei cu pregătire înaltă și talent, dar pierderea pe care piața muncii din România o resimte prin relocarea acestor absolvenți este mare, are un cost ascuns suplimentar de termen lung, pentru că aici se cumulează efectele negative ale scăderii potențialului uman necesar pentru dezvoltarea verticală a economiei marilor centre urbane din România. Acești tineri, care beneficiază de cele mai bune programe de învățământ profesional/universitar în România, formează nucleul celor are reușesc să se relocheze în altă piață a forței de muncă, din vestul Europei, în țări occidentale cu nivele de salarizare medii foarte ridicate și standarde de viață mult avansate față de România. Ei reușesc inserția în muncă pe aceste piețe occidentale tocmai pentru că "oferta" lor este competitivă, intrând pe o nișă de piață a muncii unde nivelul salarizării este scăzut, dar talentele lor, competențele, abilitățile lor de muncă sunt totuși înalte.

Inechitatea și slabele performanțe, la baza  exodului de inteligență

Așadar, exodul de inteligență are la bază azi în primul rând inechitatea și slabele performanțe din sistemul nostru de învățământ, paradoxal. Faptul că avem un învățământ "ieftin" conduce la un indicator de libertate a emigrației forței de muncă cu o valoare mare, în România (indicator care arată gradul în care suntem predispuși să migrăm spre alte țări, cu indici de calitate a vieții și piața a muncii mai ridicați).

Acest paradox poate fi privit și din altă perspectivă: cu cât ar crește bugetul investițiilor în educație în România, pentru programe ce s-ar adresa astfel mai multor beneficiari (tineri și adulți), care ar aduce o bună diferenţiere în funcție de nevoile și proiecțiile pieței, cu cât educația ar acoperi mai echitabil și mai diversificat segmentele de tineri și adulți din România, cu atât ar ajunge să fie mai ridicat și costul mediu al programelor de studiu de înaltă performanță și în România, astfel că analiza comparativă a costurilor educației ar deveni mai puțin avantajoasă pentru fenomenul de exod de inteligență către piețele vestice. Sigur, ar pleca absolvenți foarte buni, fără îndoială, dar noua tendință manifestă ar fi de scădere a fenomenului de Brain Drain.

O educație de două ori sau de trei ori mai "scumpă" și mai extinsă față de ceea ce avem acum, ca număr de absolvenți în România și ca amplitudine calitativă a programelor de studiu, ar conduce la o vizibilă diminuare a ponderii celor ce reprezintă exodul de inteligențe și, mai ales, ar conduce la creșterea contingentelor de absolvenți de înaltă performanță care și-ar dezvolta carierele în România. De fapt, acesta este axul problematic al fenomenului Brain Drain, faptul că în marile centre urbane din România, poli de dezvoltare economică, începe să se resimtă o criză acută de resurse umane, de oameni talentați și necesari pentru creșterea economiei cunoașterii prin cercetare-dezvoltare", conchide liberalul Marilen Pirtea, vicepreședintele Camerei Deputaților.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News