Precizarea este extrasă din decizia pe care Curtea Constituțională a dat-o în data de 21 mai 2014, când cei nouă judecătorii au avut de soluționat solicitarea premierului Victor Ponta, privind conflictul juridic de natură constituțională dintre președintele Traian Băsescu și Guvernul României.
Citește și: CCR, termen pentru plângerea făcută de Victor Ponta
În considerentele deciziei 284 din 21 mai 2014, semnată în unanimitate, inclusiv de Daniel Morar, „inventatorul” imunității prezidențiale, se arată că președintele României răspunde în aceleași condiții ca și parlamentarii pentru orice faptă săvârșită în perioada exercitării funcției, care nu are legătură cu opiniile politice, scrie luju.ro.
Judecătorii CCR fac această interpretare trimițând la art. 72 alin. 1), care vorbește de faptul că imunitatea președintelui nu este diferită de cea a parlamentarilor, adică numai pentru votul și opiniile politice exprimate în timpul mandatului.
Iată paragraful din decizia nr. 284 din 21 mai 2014 emisă de CCR la care face referire luju.ro:
„44. De altfel, în ceea ce priveşte limitele dreptului de exprimare, Legea fundamentală prevede la art.72 alin.(1), având ca titlu marginal „Imunitatea parlamentară”, potrivit căruia „Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”. În conformitate cu dispoziţiile art.84 alin.(2) din Constituţie, „Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător”. Analizând semnificaţia juridică a instituţiei imunităţii, Curtea constată că aceasta este o garanţie constituţională, o măsură de protecţie juridică a mandatului, care are menirea să asigure independenţa titularului mandatului faţă de orice presiuni exterioare sau abuzuri. Garanţia prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice.”
Vezi și: Victor Ponta, IRONIC cu Augustin Zegrean. Replica premierului
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
