De ce a susţinut preşedintele Traian Băsescu, la Bruxelles, poziţia statelor dure din Uniunea Europeană care propun amenzi de miliarde de euro pentru ţările care nu respectă stabilitatea bugetară? România, a spus Băsescu, consideră mai eficientă sancţiunea economică decât suspendarea dreptului de vot în comunitate. Băsescu a explicat că statele respective ar pierde automat o parte din fondurile europene alocate sau ar trebui să plătescă aceşti bani din buget, dacă, de pildă, depăşesc deficitul permis de Pactul de Creştere şi Stabilitate. Procedeul de suspendare a dreptului de vot e greoi, în vreme ce amenzile ar putea fi aplicate rapid, de către Comisia Europeană, care este "jandarmul aplicării Tratatelor".
"Politic, să ţi se suspende dreptul de vot pe o perioadă mai lungă, mai scurtă, până când îţi corectezi dezechilibrele este poate umilitor, este poate neplăcut politic. Dar mult mai tare te ustură când te trezeşti că ţi-au plecat din buget un miliard de euro", a spus Băsescu, citat de Mediafax.
Măsura ar prinde bine Germaniei, care are disciplină bugetară şi este un finanţator al Uniunii, dar România se poate afla mai degrabă în situaţia de a plăti amenzi. Oricum votul ţării noastre a respectat deciziile "celor mari", aşa că sancţiunile politice ar părea de preferat ţării noastre. De ce, totuşi, consideră Băsescu că trebuie să facă ordine şi pe continent, aducând "la ţepe" ţările indisciplinate financiar? cam la fel acţiona şi Ceauşescu, care considera că România poate face sacrificii economice ca să-i permită lui să joace un rol în diplomaţia mondială.
Este posibil şi 
ca prin abordarea sa din politica externă Băsescu să fi încercat justificarea politicii interne dure, îndreptate împotriva celor mai sărace categorii sociale. Preşedintele a făcut astfel trimitere la ciclul electoral, când sunt crescute salariile şi pensiile, pentru ca apoi să fie nevoie de o reajustare economică. Acesta este şi teza pe care o susţine atât el cât şi guvernul, evident dând vina pe "ceilalţi", care au crescut beneficiile publice.
Altă ipoteză ar fi legată de vizita Angelei Merkel în România, unul dintre rarele contacte bilaterale la acest nivel pe care le-a avut Traian Băsescu. Cum s-ar spune, serviciu contra serviciu.
Votul în instituţiile UE poate conta mai mult pentru un abil "combinator" politic ca Băsescu decât fondurile europene pe care, oricum, România nu va reuşi să le atragă în totalitate. Prin negocieri şi alinaţe, oferind acest vot, se pot plasa persoane apropiate în funcţii importante. Cel mai cunoscut exemplu este al lui Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură, a cărui nominalizare a fost considerată o victorie a mandatului Băsescu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
