Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are programat vineri ultimul termen în dosarul 'Referendumul', în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanţă la un an închisoare cu suspendare.
UPDATE 16:00: Procesul lui Liviu Dragnea s-a încheiat. Vom afla soarta lui Liviu Dragnea pe 22 aprilie.
UPDATE 13:00: Un avocat vrea să retragă apelul a doi inculpați. Livia Stanciu a cerut să precizeze prevederile legale care stau la baza cererii.
UPDATE 12:40: Ședința de judecată a fost reluată.
UPDATE 12:31: Componenta completului de judecată: Livia Stanciu (președinte), Angela Dragne, Luciana Mera, Luminița Zglimbea, Ioana Bogdan.
UPDATE 12:26: Livia Stanciu a suspendat ședința pentru 10 minute.
UPDATE 11:20 Procurorul DNA: libertatea votului a fost tratată de inculpatul Dragnea ca un moft. A tratat electoratul într-un mod umilitor.
UPDATE 10:50: Un procuror de la DNA le-a cerut vineri judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aplicarea unei pedepse de închisoare cu executare pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, inculpat în dosarul 'Referendumul'.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie dezbate vineri ultimul termen în dosarul 'Referendumul', în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la un an de închisoare cu suspendare.
Procurorul de şedinţă a cerut însă ca Dragnea să fie condamnat la închisoare cu executare, arătând că limitele pedepsei care ar fi fost săvârşite de liderul PSD se încadrează între 3 şi 5 ani.
UPDATE 10:10: A început şedinţa de judecată.
UPDATE 09:40: Liviu Dragnea a ajuns la ÎCCJ.
La acest ultim termen, procurorul de şedinţă şi avocaţii vor ţine pledoariile finale, urmate de ultimul cuvânt al inculpaţilor.
cadrul celor opt termene ale judecării apelului, completul de magistraţi condus de Livia Stanciu a audiat zeci de martori din mai multe judeţe, care nu au votat la referendum, însă ale căror semnături au fost falsificate pe listele electorale. De asemenea, o parte dintre inculpaţi au dat declaraţii în sala de judecată, în acest caz fiind audiat şi Liviu Dragnea.
Dragnea, condamnat la un an de închisoare cu suspendare
Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul 'Referendumul' la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alţi 74 de inculpaţi din dosar au fost fie achitaţi, fie condamnaţi la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnaţi, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.
Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea reprezentată de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale. În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/ primarii/ activiştii de partid, preciza DNA.
De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri de partid din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului. Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost susţinut de 74 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
