Ea a povestit cum cineva a pus mâna pe microfon și ”răcnea” pe ideea că singurul lucru care contează pentru România este condamnarea lui Liviu Dragnea.
”Urla un nene acolo ca un cocos la jumatatea procesului de taiere. Si ce spunea era totalmente crispant. Cuvintele nu erau cele potrivite, tonul nu era cel potrivit si, mai ales, nu-i tacea gura o clipa. Racnea intr-una de parca fiecare propozitie era ultima inainte de a fi aruncat in duba de mascati. Ma uitam in jur si vedeam niste oameni chiar misto. Absolut oriunde ma uitam, vedeam oameni misto, cu privire limpede in care se citea clar de ce-au venit acolo. Nu ma intereseaza sa strige cineva pe ton isteric la microfon cuvintul "puscarie" din 30 in 30 de secunde. Nu puscaria lui Dragnea e scopul meu. Ala-i doar un efect. Scopul meu e ca justitia sa nu fie schingiuita de acesti conducatori infractori ai nostri.
Cenaclurile lui Păunescu
Protestele astea sint, evident, privite cu lupa de partea adversa, de televiziunile aservite si, sper din inima, de strainatate. Si pare, la o privire trunchiata, ca sintem in piata 12000 de isterici plini de ura, obsedati de puscaria lui Dragnea. Nu inteleg de ce, dintre 12000 de oameni ochei, trebuie sa se autoaleaga unul din proprie initiativa si sa-mi zica de ce-am venit, ce-am de strigat, ce-am de cintat. Eu am prins cenaclurile lui Paunescu, mi-au si placut, pentru ca nu exista ceva mai bun atunci, nu exista un loc unde sa se adune atit de multi oameni in blugi dintr-o data si sa cinte, si sa danseze, si sa strige.
Cenaclul din Victoriei ma crispeaza, pentru ca activeaza in mine toate semnalele ca nu-i in regula. Semnalele ca cineva de care nu-mi place deloc si pe care nu l-am ales (asa cum nu l-am ales nici pe Dragnea, cum n-am ales-o nici pe Firea) vorbeste in numele meu. Lucru care se intimpla si asta iarna la protestele penibile de 200 de speriati. Gajaiala aia isterica era in urechile noastre, ne agresa mai rau ca frigul, venea dupa mine si noaptea in somn. Cred sincer ca tacerea e mult subevaluata zilele astea. Tacerea ar fi cu adevarat discursul care ar cuprinde toate ofurile noastre si ne-ar si diferentia de cacofonia din jur. Plus ca o multime care tace e mult mai graitoare decit una care cinta "multi ani primeasca". - a fost mesajul Liei Bugnar.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
