"Prima lecţie pe care cred că trebuie să o învăţăm este că trebuie să ne bazăm din ce în ce mai mult pe resursele proprii. Pentru că în sistemul global de valori, de servicii, de mărfuri, pot să apară dificultăţi, blocaje, cum s-a întâmplat în timpul pandemiei şi atunci, simplul fapt că nu se produceau măşti decât într-o singură ţară din lume, arată că la nivel naţional resursele trebuie folosite astfel încât să te poţi proteja de o eventuală criză a legăturilor globale. Pentru că pandemia ne-a învăţat că modelul global al economiei este în schimbare şi că efectele regionalizării le surclasează pe cele globale.
Al doilea lucru este că nu există niciodată siguranţa că un ciclu economic merge doar pe un trend pozitiv. Se pot întâmpla oricând decalaje care pot face ca un ciclu economic pozitiv să se oprească şi să devină negativ. Am învăţat până acum că se bloca acest ciclu pe motive financiare sau imobiliare. Iată că se poate bloca şi pe motive care nu ţin de economie, ci de alte cauze, aşa cum e acum cea sanitară. Oricât de bine ar merge economia, ea trebuie să fie pregătită pentru efecte din domenii absolut neeconomice", a transmis profesorul.
"Tot ce părea permanent se poate schimba deodată"
"În al treilea rând, ne aşteptăm ca ceea ce până în momentul de faţă părea să fie permanent şi neschimbabil, să se schimbe deodată. Astfel, tot ce însemna libera circulaţie a persoanelor şi a informaţiilor se blochează, ceea ce înseamnă că trebuie să existe o protecţie a valorilor, ca ele să nu fie distorsionate. Circulaţia valorilor pe economia globală s-a dovedit a fi oricând blocabilă. Am învăţat că lanţurile valorice, care produc un telefon prin 40-50 de piese produse în diferite ţări, pot oricând să cadă.
A patra lecţie este prudenţa. Riscurile încep să fie un element important al dezvoltării economice. O anumită perioadă de timp am crezut că riscurile pot fi calculate în aşa fel încât să ne apărăm. S-a dovedit că riscurile pot să apară din orice spaţiu, din orice domeniu, din orice tip de activitate. Prudenţa trebuie să fie în investiţii, în cheltuială", a mai spus Mircea Coşea.
Concluzie dură a lui Mircea Coşea
"Ultima lecţie, cea mai dură, este că în situaţii de criză atât de profundă cetăţeanul devine singurul lui guvernant. Guvernele nu au arătat că au capacitatea să protejeze populaţia prin măsuri sanitare şi economice. Numărul mare de îmbolnăviri, de decese, de falimente, de pierderi de locuri de muncă, arată că Guvernele nu au găsit soluţii prin care să treacă prin această criză, aşa încât la nivelul individului a trebuit să crească capacitatea de autoguvernare, de autoorientare în spaţiul economic, de autopregătire de orice situaţie neprevăzută.
Concluzia mea este că deşi lucrurile par să meargă într-o direcţie de revenire, de recuperare a pierderilor, ne îndreptăm spre un model economic global foarte diferit, cu obiective foarte clare: schimbarea raportului de forţe la nivel mondial, şi există o luptă pentru leadership între SUA şi China, UE nu îşi găseşte încă locul şi nu poate deveni un actor de primă clasă, şi asistăm la reapariţia unor conflicte militare periculoase în inima sistemului mondial economic", a concluzionat specialistul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
