Potrivit gandul.info, proiectul transmis de Klaus Iohannis vizează completarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. De asemenea, președintele mai dorește ca datele de trafic, localizare şi identificare să poată fi puse la dispoziţia instanţelor, organelor de anchetă sau celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale - SRI, SIE, SPP, MApN, MAI şi MJ, prin structuri specializate - doar cu autorizarea prealabilă a judecătorului. Acestea nu pot fi şterse pe o perioadă de până la 5 ani sau până la pronunţarea unei decizii definitive a instanţei, se mai arată în draftul elaborarat în colaborare cu structurile de informaţii.
Înainte de trimiterea proiectului în Parlament, Klaus Iohannis a purtat o discuţie informală și cu reprezentanţii societăţii civile, care au fost printre principalii contestatari ai legilor ”Big Brother”.
Preşedintele așteaptă ca liderii partidelor parlamentare să îşi spună punctul de vedere pe acest draft, iar după ce va întruni consensul tuturor partidelor politice, acesta ar urma să fie făcut public. Dacă va întruni consensul, Klaus Iohannis ar urma să invite partidele politice la consultări pe acest subiect, mai scrie sursa citată.
Vezi și: Ministru, date zguduitoare despre atacuri cibernetice și ascultarea datelor
Proiectul propus de șeful statului vizează completarea legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, 506/2004.
O primă modificare face referire la stabilirea unui termen clar de cel mult 3 ani în care furnizorul unei reţele de comunicaţii electronice trebuie să şteargă sau să anonimizeze datele.
"Datele de trafic referitoare la abonaţi şi la utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului trebuie să fie şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării". De asemenea, "prelucrarea datelor de trafic efectuată în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans este permisă până la împlinirea unui termen de trei ani de la data efectuării comunicării".
O altă schimbare clarifică modalitatea de acces la date. Acesta ar urma să se facă "la solicitarea instanţelor de judecată sau la solicitarea organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului stabilit potrivit legii, furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice destinate publicului şi furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice pun la dispoziţia acestora de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia datelor cu caracter personal".
Solicitările care sunt făcute de organele de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale sunt supuse prevederilor legii 51/1991 privind siguranţa naţională.
Citește și: George Maior dezvăluie de ce și-a dat demisia de la SRI
O nouă modificare prevede că "datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare solicitate conform alin 1 nu fac obiectul ştergerii sau anonimizării de către furnizori, atunci când solicitarea formulată în temeiul alineatului 1 este însoţită de o notificare cu privire la necesitatea menţinerii lor, în scopul identificării şi conservării probelor sau indiciilor temeinice, în cadrul investigaţiilor pentru combaterea infracţiunilor sau în domeniul apărării şi securităţii naţionale, atât timp cât subzistă motivele care au stat la baza solicitării, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitării sau, după caz, până la pronunţarea unei hotărâri definitive a instanţei de judecată".
Paragraful final face referire la faptul că "instanţele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuţii în domeniu apărării şi securităţii naţionale notifică furnizorilor încetarea motivelor care au stat la baza solicitării sau, după caz, pronunţarea unei hotărâri judecătoreşte definitive".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
