Aparițiile publice au fost la posturi unde este demonizat Victor Ponta sau în conferințe plictisitoare, la sediul partidului/partidelor. Totuși, se observă că a căpătat un discurs articulat, elaborat de strategi de campanie, pe care îl stăpânește, dacă nu sunt condiții nefavorabile. Cel mai recent exemplu, la emisiunea Jocuri de Putere, de marți seara.
Asemănări cu Traian Băsescu
Pe fond, ce spune nu diferă de abordările lui Traian Băsescu: Iohannis anunță fraudarea alegerilor (deja!), așa cum o făcea președintele între cele două tururi din 2004.
Atacă ”politrucii” la cinci minute după ce spune că nu putea face nimic ca primar fără sprijin politic, îl ștampilează pe Ponta (”mi-ar lua două emisiuni să enumăr greșelile guvernului”), promite să oprească migrația politică, după ce a schimbat statutul de independent cu cel de membru PNL, candidatura pentru ALDE în afilierea PPE etc. Mai denunță și partidul stat PSD, tot la cinci minute după ce recunoștea intenția de a câștiga Președinția și guvernarea, deci de a avea un partid stat... PNL.
Dacă aceste mesaje au prins o dată, de ce nu ar prinde din nou, de vreme ce mari schimbări nu s-au produs în România?
Inadecvare la așteptările publicului
Principala vulnerabilitate a lui Iohannis o constituie inadecvarea tonului și stilului la așteptările publicului. Este imposibil ca experții de comunicare din echipa acestuia să nu fi indentificat problema.
Ca reacție, puteau recomanda schimbarea stilului, dar candidatul risca să-și piardă credibilitatea, dacă adopta un stil pentru care nu este dotat și dacă apăreau stridențe de discurs.
Așa că au decis să transforme inabilitatea candidatului într-o armă de campanie, să declare că Iohannis adoptă ca mesaj politic un stil anost, că vrea să se diferențieze de candidatul clasic, combativ, cu replici acide și atacuri dure la adversar.
Miza temei ”campania pozitivă”
Ca urmare, au lansat tema unei ”campanii pozitive”, axate pe concepte și nu pe confruntări de persoane. Această logică ar permite, chiar, evitarea unei confruntări finale, de turul doi, pe motiv că adversarul nu acceptă campania pozitivă propusă de Iohannis.
Electoratul este ”tentat” cu promisiunea schimbării în tandem: dacă vrea să trăiască altfel, trebuie să voteze altfel, adică să dea un vot pozitiv. Iar Iohannis s-a identificat deja cu votul pozitiv, pe care îl cere înainte de nominalizarea oficială din partea ACL.
Măsurători care nu mint
Din păcate pentru Klaus Iohannis și liderii PNL care îl susțin, încercările de adoptare a acestui stil de comunicare publică au eșuat în România. Și eșuează zi de zi. Avem un instrument mult mai fidel decât chestionarul de opinie, la care mulți răspund ce se cade, nu ce vor cu adevărat: senzorul montat pe cablul TV.
Măsurarea audiențelor arată că stilul propus de Iohannis este falimentar. Antena 1 a încercat, mult înainte să apară Antena 3, să înlocuiască știrile macabre cu știri pozitive, ca să se diferențieze de ProTv. A reușit: audiența s-a prăbușit la jumătate.
Digi 24, cheltuind resurse inaccesibile pentru mari televiziuni (reporteri, studiouri teritoriale, echipamente de ultimă generație, flotă de mașini ultradotate), gâfâie în spatele unor posturi găzduite într-un parter de bloc, ca să nu le spun de apartament.
Discursul despre campania pozitivă
„E cazul să ieșim din logica campaniilor electorale negative. Eu cred că românii s-au săturat de astfel de campanii. Eu vreau să am ceva mai mult, să am un concept, să prezint gândirea mea despre cum cred că trebuie să se poziționeze un președinte. Sper ca prin acest demers să vin cu un mesaj pozitiv. Eu cred că o astfel de campanie poate să aducă un vot pozitiv”, îi spunea Iohannis lui Rareș Bogdan, citat de pesurse.ro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
